fg
Volum XVIII |

Evaluarea riscului consumului de hidrocarburi aromatice (studiu de caz: Mesopotamichthys sharpeyi din zona umedă Huralazim, Iran)

Rezumat: Scop: hidrocarburile aromatice reprezintă unul dintre cei mai importanți poluanți ai mediului. Acești compuși, chiar în concentrații foarte mici, au caracteristici cancerigene și sunt cunoscuți din punct de vedere cantitativ și calitativ drept compuși care afectează toate componentele mediului datorită activităților umane. Studiul de față analizează concentrația hidrocarburilor aromatice în ihtiofauna (Mesopotamichthys sharpeyi) din zona umedă Huralazim, calculând riscul la care se expune populația consumând acest pește.
Material și metodă: În toamna anului 2018, 210 pești au fost colectați din 4 rezervoare (7 stații). Analiza celor 16 compuși ai hidrocarburilor s-a făcut cu ajutorul GC-FID (Shimadzn-14A), echipat cu o coloană capilară (RTX-5).
Rezultate: Cea mai mare concentrație a hidrocarburilor pe bază de ulei a fost înregistrată la stația 7 (43.93 ± 2.70 mg/kg), iar cea mai mică concentrație la stația 1 (9.52 ± 3.06 mg/kg). Cea mai ridicată rată a incidenței cancerigene a fost de 1,13 la stația 7, iar cea mai mare rată de mutație, 23,49, la stația 5. Rata cancerigenă graduală a Benzo [a] pirenei a variat între 0,00003 and 0,0029 și n în general, pe tot cuprinsul zonei umede Huralazim fiind de 0,0027. Riscul mutației gradule pentru benzo [a] pirena a fost evaluat la 0,055 (variind între 0,034 și 0,061).
Concluzii: Conform standardelor compușilor cancerigeni și cu potențial pentru mutații genetice, se poate afirma că un consum zilnic de pește provenit din această zonă umedă crește riscul de cancer pentru populație. Trebuie luate măsuri pnetru a reduce consumul de pește pescuit aici, întrucât acesta este expus unei poluări considerabile din zona umedă Huralazim, astfel ncât să se limiteze riscul de îmbolnăviri în rândul populației autohtone.

Volum XVIII |

O nouă aplicație SIG a algoritmului ce folosește fuzzy logic pentru clasificarea terenurilor

Rezumat: Creșterea populației și carențele planificării urbane au dus la o extindere inadecvată a orașelor în centrul Iranului. Re-cunoașterea regiunii adecvate pentru dezvoltarea arealelor urbane este un pas important în planificarea. În studiul de față au fost studiați algoritmi de logică fuzzy (SAU, Și, Su-mă, Produs și Gamma) în SIG pentru a identifica terenuri valoroase pentru dezvoltarea rezidențială adecvată. Mai mult, au fost examinați factori efectivi ai dezvoltării terenuri-lor urbane (altitudine, pantă, aspect, geologie, utilizarea terenului, rețeaua de drenaj, drumurile principale și ocolitoa-re, distribuția zonelor urbane și rurale și faliile), folosind logica fuzzy, pentru a-i identifica pe cei mai importanți. Rezultatele au arătat că, luând în considerare prioritățile și constrângerile regionale, cel mai bun operator a fost Gam-ma, cu o putere de 0,9. Conform acestuia, 74% din totalul terenurilor sunt puțin și foarte puțin valoroase, iar suprafe-țele rămase (adică 26% din regiune) au fost clasificate de la cele valoroase la cele foarte valoroase. Măsurarea sensibili-tății straturilor utilizate în studiu a arătat că cele ce cuprind faliile și distribuția zonelor urbane și rurale au fost cele mai eficiente, respectiv cele mai puțin eficiente pentru recunoaș-terea regiunii (cu 25,83%, respectiv cu 3,29%).

Volum XVIII |

Ecologiile urbane post-comuniste în cadrul orașelor mijlocii din România

Rezumat: Politicile şi intervenţiile post-comuniste, aplicate şi desfăşurate în procesul de restructurare urbană la nivel local au reprezentat factorii determinanţi în apariţia şi reproducerea spaţiilor urbane marginalizate în toate oraşele mici şi mijlocii ale României. Lucrarea analizează ecologiile urbane post-comuniste, în strânsă legătură cu mediile urbane derelicte, în contextul în care, deşi de mare interes în cercetările actuale, la nivelul României, acestea ocupă un loc periferic. Spațiul laborator îl reprezintă municipiul Lugoj, cercetarea fiind realizată între anii 2012 şi 2016. Designul metodologic este bazat pe date empirice şi informaţii rezultate prin aplicarea analizei etnografice, a observaţiei participative, a cercetării cantitative şi a metodelor calitative de investigare a spaţiului urban. Rezultatele studiului evidenţiază un declin masiv al unor spaţii urbane, cu consecinţe negative, cu elemente de risc şi insecuritate urbană şi cu implicaţii majore în imaginea oraşului şi a peisajului urban. Mai mult decât atât, aceste aspecte îşi pun amprenta asupra calităţii mediului urban şi al modului de viaţă al oamenilor la nivel local. Spaţiile marginalizate, identificate prin studiul de faţă solicită noi intervenţii de regenerare în vederea reducerii aspectelor negative ale mediului urban şi intervenţii adecvate din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul dezvoltării urbane, din perspectiva sustenabilităţii la nivel local.