fg
Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XVIII |

Analiza hidro-ecologică a râului Lazeshchyna din Regiunea Transcarpatică a Ucrainei

Rezumat: Lucrarea de față se axează pe analiza hidro-biologică și hidro-chimică a râului Lazeshchyna, unul dintre afluenții râului Tisa, în zona transfrontalieră Rakhiv din regiunea Transcarpatică a Ucrainei. Materialele pentru studiu sunt oferite de analiza cursului râului, analizele hidrobiologice și hidrochimice ale probelor de apă de suprafață prelevate din râul Lazeshchyna, în 2017-2018. Pe baza acestor probe, am analizat în detaliu indicatorii de calitate hidrochimică ai râului Lazeshchyna grupați în următoarele categorii: caracteristici fizice și chimice, materie organică, mineralizare a apei, ioni majori, nutrienți, oligoelemente și poluanți specifici. Studiile hidrobiologice au fost realizate în 2015-2016. Pe baza acestora, calitatea apei a fost evaluată conform indicelui de bioindicație Trent Biotic Index. A fost analizat raportul dintre parametrii hidrochimici reali și maxim admis, evidențiind totodată și sezonalitatea raportului dintre consumul de apă și concentrația indicatorilor individuali. Este evidențiat rolul factorilor naturali și antropici pentru menținerea calității apei râului Lazeshchyna.

Volum XVIII |

Impactul antropic datorat valorificării resurselor de apă din Parcul Național Defileul Jiului

Rezumat: În Parcul Național Defileul Jiului s-a executat, aproape de finalizare, un proiect de amenajare hidroenergetică a râului care implică un impact potențial negativ al acestei investiții asupra mediului acvatic al râului Jiu în acest sector. Prezentul studiu analizează regimul hidrologic al râului Jiu în sectorul defileului (debit natural și debit controlat pentru asigurarea indicatorilor tehnico-economici de exploatare) și impactul asupra peisajelor naturale generat de şantierele deschise cu ocazia amenajării hidroenergetice, aducând argumente și soluții pentru îndeplinirea obiectivului declarat de conservare a ecosistemelor acvatice din Parcul Național Defileul Jiului. Se impune astfel asigurarea unui debit minim (debit ecologic) pe toate cursurile de apă din interiorul parcului național și sitului Natura 2000 care să asigure scopul acestor categorii de arii protejate.

Volum XVIII |

De câtă apă dispun păsările acvatice în Câmpia Banatului? Prima inventariere la scară regională a suprafețelor acvatice la o rezoluție spațială de 10 m utilizând imagini satelitare Sentinel-2

Rezumat: În Câmpia Banatului au fost consemnate peste jumătate din numărul de specii de păsări din România. Aici există unsprezece Situri de Protecție Avifaunistică (SPA) Natura 2000, în toate fiind prezente și specii de păsări acvatice. Suprafețele acvatice s-au restrâns foarte mult odată cu demararea lucrărilor hidrotehnice acum cca. 300 de ani iar în prezent intervenția antropică asociată cu perioadele secetoase tot mai frecvente continuă să amenințe suprafețele acvatice, de a căror existență depind numeroasele păsări acvatice. Pentru evaluarea suprafețelor acvatice, în lipsa unor hărți și date oficiale precise și actuale, s-a realizat prima cartare a suprafețelor ocupate de apă din Câmpia Banatului, la o rezoluție spațială de 10 m, pe baza imaginilor satelitare multispectrale Sentinel-2. Peisajul eterogen și fragmentat, cu o mare diversitate a unităților acvatice, ne-a determinat să utilizăm metoda de clasificare orientată – obiect, care a permis o abordare multi-scară. S-au utilizat atât benzile spectrale cât și indici normalizați de diferențiere a apei. S-au realizat două segmnentări ale imaginilor: prima a dus la obținerea unor obiecte ce au permis clasificarea unităților acvatice de mari dimensiuni iar cea de-a doua a avut ca rezultat generarea unor obiecte folosite penru detectarea suprafețelor acvatice mici. Clasificarea a avut o acuratețe generală foarte bună, de 96 %, cu un indice Kappa de 0.91. Setul nostru de date a fost comparat cu alte șase seturi de date ale suprafețelor acvatice la nivel global și european, observându-se o cartare mai precisă a corpurilor de apă de mici dimensiuni. Astfel, rezultatul acestui studiu reprezintă primul inventar a unităților acvatice permanente pentru Câmpia Banatului, la rezoluția de 10 m. Acesta poate fi utilizat ca suport pentru o mai bună gestiune a unităților acvatice în vederea elaborării unor strategii privind protecția păsărilor acvatice și al contracarării amenințărilor crescânde asupra habitatelor acestora.

Volum XVIII |

Pericolul aridizării în vestul Câmpiei Olteniei: impactul factorilor naturali și antropici asupra degradării terenurilor

Rezumat: Terenurile din sudul Olteniei au cunoscut în ultimul secol etape de evoluţie diferite sub influenţa factorului climatic dar mai ales a factorului antropic. De la suprafeţele extinse de bălţi şi mlaştini din perioada postbelică la desecări, indiguiri, sisteme de irigaţii şi plantări de perdele de protecţie din anii 50-60 (reflectate în apogeul agricol din anii 70-80) şi până în zilele noastre când, asistăm la aridizarea terenurilor şi extinderea suprafeţelor, predominant nisipoase, impracticabile tipului de agricultură actuală. După 1990 agricultura din sudul Câmpiei Olteniei a cunoscut o decădere accelarată datorată distrugerii sistemelor de irigaţii, defrişării perdelelor de protecţie, situaţiei proprietăţii terenurilor şi neadaptării culturilor la tipurile de sol. În 2012 s-a ajuns la procente de suprafeţe irigate de 0% capacitate utilizată din 76820 ha amenajate în Câmpia Blahniţei şi de 1% capacitate utilizată din 299621 ha amenajate în Câmpia Olteniei. Toate acestea au dus la degradarea terenurilor şi amplificarea proceselor geomorfologice în special pe suprafeţele nisipoase, acolo unde lipsa stratului vegetal coroborat cu procesul eolian duce la destabilizarea şi miscarea dunelor de nisip. Acest articolul propune analiza spaţio-temporală a câtorva tipuri de terenuri expuse aridizării, a căror suprafaţă a crescut considerabil la aproape 50.000 de hectare, alte 50.000 de hectare predispuse acestui fenomen în Câmpia Olteniei la vest de Jiu şi observă că o strategie de management de mediu pentru o dezvoltare durabilă ar putea fi protejarea terenurilor împotriva vânturilor prin plantarea de perdele de păduri din specii rapid crescătoare (salcâmul, plopul hibrid, pinul silvestru, nucul). Metodologia cercetării a implicat prelucrarea datelor medii anuale de temperatură, precipitaţii şi direcţia vântului de la staţiile metorologice din SV Olteniei, prelucrarea datelor din hărţile Landsat, Corine precum şi analiza datelor oferite de rapoartele de expertiză privind ocuparea terenurilor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În analiza degradării terenurilor ca urmare a procesului de aridizare s-a luat în considerare situaţia stratului vegetal actual folosind indexul NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) şi date preluate de la Corine Land Cover între anii 1990 şi 2006 privind schimbarea destinaţiei terenurilor din Câmpia Olteniei.