fg
Volum XVII |

Experimente cu apa – Introducere în hidrologia experimentală

Rezumat: Apa este cea mai importantă resursă pentru omenire, prin urmare înțelegerea proceselor hidrologice poate fi considerată o sarcină vitală. Astfel, obiectivele principale ale acestei lucrări sunt: (i) stadiul actual al experimentului hidrologic de teren; (ii) tehnicile și etapele experimentului hidrologic de teren la microscară (scara parcelei). Studiile hidrologice la microscară sunt importante, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic, deoarece subliniază rolul factorilor condiționali (de ex. panta) în utilizarea resurselor de apă, în bugetul sedimentelor (identificarea pragurilor hidro-logice critice pentru mobilizarea și propagarea fluxului de particule de sol) precum și timpul necesar pentru propagarea pesticidelor, a substanțelor nutritive și a metalelor grele. Cheia pentru a efectua un experiment hidrologic de succes la microscară constă în realizarea de încercări repetate în teren. Din punct de vedere economic, experimentele de teren, expe-diționare (temporare) sunt benefice, deoarece scurtează perioada de lucru și reduc costurile financiare ale procesului de achiziție a datelor. Una dintre provocările hidrologiei experimentale este manipularea „upscaling” sau abordarea statistică pentru colectarea și prelucrarea datelor.

Volum XVII |

Estimarea aprovizionării cu apă potabilă și tendințele sale viitoare în orașul Varanasi, India

Rezumat: Studiul actual prezintă estimarea aprovizionării cu apă potabilă, tendințele viitoare și problemele aferente acesteia în orașul Varanasi, India. Varanasi (care se întinde de la 25013’N la 25024’N latitudine nordică și de la 820 54’E la 830 04′ E longitudine estică) este unul dintre cele mai importante orașe istorice situate în valea Gangelui mijlociu din câmpia nordică a Indiei. Administrația civică a împărțit orașul în 90 de cartiere și pentru extinderea instalațiilor adecvate și sigure de alimentare cu apă pentru întreaga zonă, orașul a fost împărțit în prezent în 16 zone de alimentare cu apă, din care 5 zone se află în zona trans-Varuna și celelalte 11 zone sunt în zona cis-Varuna. Lucrarea de față se bazează pe sursele secundare de date obținute de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă (Jal Sansthan), Nagar Nigam (Societatea municipală) din Varanasi. În prima fază a studiului, datele referitoare la generarea de aprovizionare cu apă a cartierelor sunt colectate de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă, NNV (Nagar Nigam Varanasi). Au fost realizate discuții de grup informale, PRA (Studiu de acțiune participativă) și a fost folosită metoda observației pentru a obține informații primare cu privire la scenariul de aprovizionare cu apă din oraș. În a doua fază a studiului, software-ul Arc GIS 10.1 a fost utilizat în vederea creării de hărți pentru estimarea managementului aprovizionării cu apă. Creșterea populației din Varanasi în perioada 2011-2041 este estimată la o creștere de 21% în 30 de ani, cu o rată de 2,25% anuală. Această rată de creștere este luată în considerare în modelul din 2011 până în 2041 pentru a anticipa cererea de apă în oraș. Datele au fost colectate de la diferite municipalități, conform înregistrărilor administrative. Se estimează că, cantitatea de apă potabilă pentru 2021, 2031 și 2041 este de 0,49, 0,76 și respectiv 1,17 miliarde de litri pe zi în orașul Varanasi. Aceste date arată că, odată cu creșterea numărului populației, cererea de apă crește de asemenea de la decadă la decadă. Mărirea ratei de creștere a populației, scăderea resurselor de apă de suprafață, supraexploatarea apelor subterane, deteriorarea calității apelor subterane și tratarea redusă a apelor uzate sunt principalele probleme legate de aprovizionarea cu apă din orașul Varanasi, India.

Volum XVII |

Indicatori de evaluare a rolului infrastructurilor verzi în dezvoltarea urbană durabilă în România

Rezumat: Infrastructurile urbane verzi sunt considerate elemente cheie pentru îmbunătățirea calității vieții rezidenților și crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea orașelor durabile. Una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a stării și performanței infrastructurilor verzi urbane constă în utilizarea a diferite tipuri de indicatori. Indicatorii de evaluare a beneficiilor, serviciilor ecosistemice și a rolului infrastructurilor verzi în procesul de dezvoltare durabilă reprezintă instrumente importante pentru factorii de decizie și cei politici. Indicatorii oferă informații ce pot fi ușor interpretate de către decidenții politici and facilitează procesul de planificare, monitorizare și evaluare a infrastructurilor verzi urbane. Studiul nostru se concentrează pe stabilirea unor indicatori ce ar putea fi folosiți pentru a evidenția diversitatea structurală și funcțională a infrastructurilor verzi urbane. Scopul acestei lucrări este de a sublinia indicii și indicatorii utilizați în arealele urbane din România pentru a cuantifica sustenabilitatea infrastructurilor verzi, pentru o profundă înțelegere a acestui concept. Pe parcursul lucrării sunt propuși o serie de indicatori, subliniind faptul că, prin utilizarea setului corespunzător de indici, autoritățile locale pot eticheta un anumit areal ca având o dezvoltare urbană durabilă. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă pe baza unui anumit set de indicatori, nu oferă întotdeauna rezultate realiste.

Volum XVII |

Utilizarea metodelor GIS pentru analiza caracteristicilor spațiale ale sistemului de transport urban în orașul Craiova

Rezumat: Într-o lume tehnologizată, în care creșterea urbaă încearcă să facă față extinderii și necesității de a gestiona în mod activ o utilizare durabilă a terenurilor și a resurselor, transportul rămâne printre principalele provocări pentru orașele fizic active precum Craiova. Acesta este cel mai important pol de creștere din sud-vestul Olteniei, care conectează majoritatea așezărilor din regiune (atât rurale, cât și urbane) din punct de vedere economic și social. Astfel, sistemul de transport reprezintă elementul cheie în relația dintre timp și loc în această zonă metropolitană într-un proces de dezvoltare continuă. În timp ce orașul se extinde, rețeaua de transport, moștenită din trecut, suferă o transformare mai lentă, în ciuda creșterii cererii de mobilitate provenind atât din partea pasagerilor, cât și a transportului de mărfuri. Analiza spațială a zonelor rezidențiale noi apărute în procesul continuu de expansiune urbană indică o presiune suplimentară asupra infrastructurii rutiere existente și care se intensifică, în special în timpul orelor de vârf, pe rutele de acces către oraș și în centrul acestuia. Pornind de la analiza structurii spațiale și a distribuției structurii rurale preexistente, studiul de față încearcă să sublinieze necesitatea unei infrastructuri inovatoare și integrate care să se conecteze la cel mai bine spațiul, serviciile și persoanele în ceea ce privește viteza, capacitatea și eficiența costurilor. În primul rând, folosind metodele de cartografiere GIS, autorii prezintă distribuția spațială a infrastructurii de transport corelată cu densitatea populației și utilizarea terenurilor, analizând de asemenea zonele cu densitate mare a locurilor de muncă și elemente ale peisajului urban care pot genera atractivitate. O atenție deosebită este acordată relației dintre structura urbană și a tramei stradale, exemplificată prin studii de caz în intersecții problematice din orașul Craiova. Toți acești factori sunt importanți pentru a stabili capacitatea actuală a sistemului de transport urban în timpul orelor de vârf și care sunt principalele deficiențe ale sistemului de transport: blocaje de trafic, locuri de parcare insuficiente, nevoia de legături noi în transportul public. Rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru a îmbunătăți transportul de călători în interiorul orașului Craiova și pot sugera, de asemenea, unele soluții care promovează introducerea conceptelor de partajare a autovehiculelor, transportul public electric, vehiculele hibride sau alternative noi pentru deplasarea oamenilor.

Volum XVII |

Cartarea expansiunii spaţiale urbane şi a schimbărilor în utilizarea terenurilor folosind tehnica geoinformatică în Districtul Varanasi, Uttar Pradesh, India

Rezumat: Expansiunea urbană este un fenomen mondial, iar rata de urbanizare este foarte rapidă în țările în curs de dezvoltare, cum este cazul Indiei. Aceasta se datorează în principal expansiunii neorganizate, imigrației sporite, populației în creștere rapidă. În acest context, utilizarea terenurilor și acoperirea terenului sunt considerate componentele centrale ale strategiilor actuale de gestionare a resurselor naturale și de monitorizare a schimbărilor de mediu. Avântul necontrolat al dezvoltării urbane și al schimbărilor în utilizarea terenurilor ridică numeroase probleme care ar putea avea efecte pozitive, dar și negative. Această extindere urbană necontrolată poate fi monitorizată eficient utilizând date aparţinând teledetecţiei, de la momente diferite, prin analiza digitală a imaginilor, utilizând tehnici avansate de detectare a modificărilor.
Prezentul studiu își propune să examineze modificările referitoare la expansiune urbană, la utilizarea terenurilor/acoperirea terenului (LU/LC) pe o perioadă de timp și să evalueze modelul de extindere prin tehnici SIG. Aria geografică a districtului Varanasi este de 1535 kmp, incluzând o arie rurală de 1371,22 kmp și o arie urbană de 163,78 kmp, iar populația era de 3676841 persoane în 2011. Se compune din opt unităţi administrative: Baragaon, Pindra, Cholapur, Chiraigaon, Harahua, Arajiline și Kashi Vidyapeeth. Studiul dinamicii spațio-temporale a utilizării/acoperirii terenurilor s-a efectuat pentru două repere temporale: 1990 și 2016. Sursele de date utilizate pentru analiză sunt Landsat MSS și Landsat OLI. Analiza s-a concentrat în principal asupra creșterii urbane, împreună cu schimbările în utilizarea/acoperirea terenurilor utilizând tehnici de procesare a imaginilor digitale, cum ar fi algoritmul de clasificare a riscurilor maxime pentru clasificarea supravegheată și indicele de vegetație NDVI. Tendința de extindere necontrolată este semnificativ mai mare în centrele urbane decât în unităţile administrative rurale.