fg
← Articole mai vechi
Volum XV |
Geomorfologie

Analiza morfologică a teraselor din Bazinul Topologului: un mod de abordare a evoluţiei reţelei de văi

1,*, 1, 2

Rezumat: Organizarea retelei de vai este cea care impune definitivarea morfologica a teritoriului, construind anumite modele de relatii, care iau in considerare o serie de parametri, cum ar fi cei climatici, tectonici, eustatici si glacioeustatici, nivele de baza locale si regionale, morfodinamica locala. Concretizarea lor se reflecta in peisaj prin diferentieri structurale si cantitative ale rezultatelor evolutiei vailor la nivelul teraselor. Un exemplu in acest sens este bazinul Topologului care se suprapune peste 3 unitati morfostructurale cu dinamica diferita: grupa Muntilor Făgăraş, Subcarpatii Argesului si ai Valcii, respectiv Piemontul Cotmeana. Analiza pozitiei, numărului, fizionomiei si structurii teraselor actuale, a modului in care reteaua hidrografica, evoluand, s-a impus in peisaj permite identificarea si urmarirea unor modele cu particularitati diferite pe cele trei sectoare drenate de raul Topolog. Astfel, in sectorul montan evolutia vaii a impus remanieri hidrografice, in cel subcarpatic, o adancire pe traseul initial, iar in sectorul piemontan modificari prin deplasari laterale impuse de amplitudinea înălţării şi grosimea mai mare a depozitelor piemontane in paralel cu existenţa unor arii de subsidenţă în lungul Oltului.

Keywords: , , , ,
Articol complet 10.5775/fg.2016.043.iDate:
Primit: 23-11-2015 Acceptat: 08-06-2016 Tipărit: 30-06-2016 Online: 17-11-2016
Afilieri:
  • 1 Faculty of Geography, Department of Geomorphology-Pedology-Geomatics, University of Bucharest, 1 N. Balcesu Av., 1 sector, Bucharest, Romania
  • 2 MMGeoresearch, Bucharest, Romania
Contact:
  • * andreea.andra@geo.unibuc.ro
Citare:
APA 6 | Harvard 2008 | Turabian 6 | MLA 7
RIS | BibTeX
Mulţumiri: The present study was completed by private, personal financing, with invaluable contribution of geotechnicyan colleagues, including Sanda Bugiu. We would also like to thank to the Praxis M & D team of engineers Ruxandra Constantinescu and Marius Andra.
Drepturi de autor: © 2016 Autorii. Publicat de Forum geografic.
Oferit sub licența Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Articol Open Access.
Volum XV |
Geomorfologie

Abordarea complexă în domeniul interdisciplinar al geomorfologiei carstice. Studiul de caz al zonei carstice Anina (Munții Banatului, România)

1,*, 1

Rezumat: Regiunile carstice sunt caracterizate de către discontinuitatea și chiar lipsa apelor de suprafață ca urmare a rocilor poroase și fisurate, dar râurile cel mai adesea au curgerea în subteran. Zona de studiu este reprezentată de zona carstică Anina, o regiune carstică situată în cea mai întinsă și compactă suprafață de roci carbonatice din România, Sinclinoriul Reșița – Moldova Nouă. Scopul studiului este de a analiza un areal carstic matur folosind o abordare complexă în ramura geomorfologiei carstice. Pentru atingerea acestei evaluări am intenționat (i) să obținem o imagine de ansamblu a morfologiei arealului studiat folosind date digitale și aplicând metode SIG; (ii) să obținem date de detaliu privind evoluția carstică folosind metode geofizice, hidrogeologia și speologia, și (iii) să corelăm toate aceste date pentru a evalua arealul carstic din perspectivă geomorfologică.
Chiar dacă cercetarea de față este în derulare, am obținut rezultate ce ne conduc spre o abordare complexă în cercetarea reliefului carstic din perspectivă geomorfologică, folosind diferite domenii de studiu precum geologia, speologia, potențialul spontan ca metodă geofizică și tehnica computațională (SIG). Pe baza măsurătorilor din teren am reușit corelarea factorilor importanți în procesele de disoluție carstică, precum circulația apei, canale carstice, proprietățile solului și ale apei, panta, toate aceste pentru a avea o mai bună înțelegere a carstului din Câmpul Minier Anina și pentru a putea ridica ipoteze privind posibila evoluție ulterioară a teritoriului studiat.
Interdisciplinaritatea în studiile regiunilor carstice este foarte importantă. Doar implicând cercetători și tehnici aparținând diferitelor domenii științifice, suntem capabili să înțelegem în detaliu relieful carstic. Această abordare complexă este utilă părților interesate și autorităților locale în studiile de fezabilitate și strategiile pentru dezvoltarea locală datorită faptului că acest studiu îmbogățește cunoștințele privind “comportamentul” mediului carstic în zona Anina.

Keywords: , , , ,
Articol complet 10.5775/fg.2016.065.iDate:
Primit: 03-04-2015 Acceptat: 15-12-2015 Tipărit: 30-06-2016 Online: 17-11-2016
Afilieri:
  • 1 West University of Timişoara, Department of Geography, V. Pîrvan No. 4, 300223
Contact:
  • * lau_artugyan@yahoo.com
Citare:
APA 6 | Harvard 2008 | Turabian 6 | MLA 7
RIS | BibTeX
Drepturi de autor: © 2016 Autorii. Publicat de Forum geografic.
Oferit sub licența Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Articol Open Access.
Volum XV |
Hidrologie

Inundații excepționale în bazinele mici din nord-vestul României și efecte induse – râul Bârsău, județul Maramureș

1,*, 1, 2, 3, 1, 1

Rezumat: Studiul își propune să analizeze inundațiile din mai 1970, iunie 1974 și mai 2005 care au avut loc în bazinul hidrografc al râului Bârsău, unul dintre afluenții de dreapta ai râului Someș. Confluența celor două râuri se află aval de localitatea Satulung din județul Maramureș. Bazinul hidrografic Bârsău este localizat între bazinele Someșului și Lăpușului, având o suprafață de 152 km2. Inundațiile produse de râul Bârsău sunt rapide și prezintă un timp scurt de propagare. Totodată, sunt cauzate atât de precipitații, cât și de topirea zăpezilor. În acest fel s-au produs inundațiile din mai 1970, cu au avut un timp total de două zile, spre deosebre de iundațiile din iunie 1974 și mai 2015 care s-au produs doar pe fondul precipitațiilor abundente. La nivelul celor trei studii de caz, inundațiile din mai 2015, cu origine pluvială, au atins nivelul maxim de 220 cm (CP+20 cm) la stația hidrometrică Buciumi,iar efectele au influențat puternic populația locală. Astfel, pagubele din satele localizate în interiorul bazinului au fost mai întâi înregistrate și apoi cuantificate. Ulterior, s-au realizat hărți de integrare a zonelor inundabile, a riscurilor hidrologice și asociate cu scopul de a identifica arealele cu diferite grade de vulnerabilitate.

Keywords: , , , ,
Articol complet 10.5775/fg.2016.116.iDate:
Primit: 03-06-2016 Acceptat: 19-06-2016 Tipărit: 30-06-2016 Online: 17-11-2016
Afilieri:
  • 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, 5-7 Clinicilor Street, 400001, Cluj-Napoca
  • 2 Romanian Waters National Administration, 6 Edgar Quinet Street, 010018, Sector 1, Bucharest
  • 3 Romanian Waters National Administration - Someş-Tisa Water Branch, 7 Vânătorului Street, 400213, Cluj-Napoca
Contact:
  • * serban@geografie.ubbcluj.ro
Citare:
APA 6 | Harvard 2008 | Turabian 6 | MLA 7
RIS | BibTeX
Drepturi de autor: © 2016 Autorii. Publicat de Forum geografic.
Oferit sub licența Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Articol Open Access.
Volum XV |
Hidrologie

Dinamica spațială și temporală a presiunii umane în bazinul hidrografic Preajba, România

1,*, 2

Rezumat: Prezentul studiu face referire la dinamica spațio-temporală a presiunii umane la nivelul bazinului hidrografic Preajba localizat în sud-estul municipiului Craiova. Analiza statistică și cartografică se bazează pe determinarea unei varietăţi de indici de mediu: indicele de presiune umană prin dinamica demografică, indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole, indicele de naturalitate, indicele de artificializare şi indicele transformării de mediu. Alegerea unui caroiaj de 1,5 kmp în vederea calculării şi comparării indicelui de artificializare a peisajului permite o analiză concisă asupra transformării mediului în arealul anterior menționat. Complementar, dinamica temporală a valorilor indicilor de mediu este evidenţiată prin alegerea unor ani etalon 1992, 2002, 2014 cărora li se adaugă date și materiale cartografice recente din 2009 și 2015. Rezultatele, materializate în valorile obţinute redau starea mediului și implicațiile presiunii umane asupra ecosistemului lacustru Preajba (valori maxime obținute la nivel de perioadă): densitatea fiziologică sau agrară – 52 loc/ha în 1992 (Craiova); indicele de presiune umană prin arabil – 1,4 ha/loc în 1992 și 2002 (Malu Mare); indicele de naturalitate al peisajului – 9,43 în 1992 (Malu Mare); indicele transformării de mediu – 3,69 în 2012 (Coșoveni). Campanii de teren realizare în anii 2015 și 2016 confirmă rezultatele cercetării susțin vizual presiunea umană asupra mediului. Măsurile propuse, în vederea stabilizării şi menţinerii calităţii bune a mediului în bazinul hidrografic Preajba vizează ecosistemul lacustru prin implicarea autorităților locale în vederea respectării statutului de arie naturală de protecție avi-faunistică, „Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”.

Keywords: , , , ,
Articol complet 10.5775/fg.2016.070.iDate:
Primit: 12-01-2016 Acceptat: 15-03-2016 Tipărit: 30-06-2016 Online: 17-11-2016
Afilieri:
  • 1 University of Craiova, Faculty of Sciences, Department of Geography, 12 A.I. Cuza Street, 200585, Craiova
  • 2 University of Bucharest, Faculty of Geography, Doctoral School "Simion Mehedinți", 1 Nicolae Bălcescu Blvd., Sector 1, 010041, Bucharest
Contact:
  • * oana_ionus@yahoo.com
Citare:
APA 6 | Harvard 2008 | Turabian 6 | MLA 7
RIS | BibTeX
Drepturi de autor: © 2016 Autorii. Publicat de Forum geografic.
Oferit sub licența Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Articol Open Access.
Volum XV |
Geomorfologie

Evaluarea acurateţii clasificării modului de utilizare/acoperire a terenurilor folosind imagini de teledecţie multi-rezoluţie

1, 2, 1, 1,*

Rezumat: Informaţii precise şi în timp util privind utilizarea/acoperirea terenului (LULC) sunt necesare pentru planificarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Imaginile de teledetecţie sunt surse majore de informare și sunt utilizate pe scară largă pentru cartografierea și monitorizarea diferitelor caracteristici ale terenului. Imagini de la diverși senzori, cu diferite rezoluții spațiale, sunt disponibile; cu toate acestea, selectarea rezoluției spațiale corespunzătoare este o sarcină esențială pentru a extrage informațiile dorite din imagini. Această lucrare prezintă concluziile referitoare la clasificarea LULC bazată pe imagini de teledetecție multi-rezoluţie. Datele optice colectate de trei senzori diferiți (LISS IV cu 5,8 m și Landsat 8-OLI cu 30 m și respectiv AWiFS cu 56 m rezoluție spațială), în 2013, sunt examinate în raport cu potențialul de a clasifica corect clasele specifice LULC. Clasificările imaginilor sunt realizate utilizând Clasificatorul de maximă probabilitate (MLC). Rezultatele indică faptul că precizia per total și coeficientul kappa al imaginilor LISS IV cu 5,8 m sunt mai mari decât cele ale Landsat 8-OLI cu 30 m și AWiFS cu 56 m. Înţelegerea rolului rezoluției spațiale în clasificarea precisă LULC va permite interpretarea adecvată a oricăror imagini clasificate.

Keywords: , , , ,
Articol complet 10.5775/fg.2016.137.iDate:
Primit: 18-04-2016 Acceptat: 30-05-2016 Tipărit: 30-06-2016 Online: 16-11-2016
Afilieri:
  • 1 Department of Physics, Indian Institute of Technology (BHU), Varanasi, India
  • 2 Department of Geography, Banaras Hindu University, Varanasi, India
Contact:
  • * rprassad.app@itbhu.ac.in
Citare:
APA 6 | Harvard 2008 | Turabian 6 | MLA 7
RIS | BibTeX
Drepturi de autor: © 2016 Autorii. Publicat de Forum geografic.
Oferit sub licența Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Articol Open Access.
← Articole mai vechi

© 2009- 2023 Forum geografic

Creat de Alin Clincea.