fg

Subscribe2


 

Volum XIV |

Estimarea pierderilor materiale pentru clădirile din centru istoric al Bucureștiului, în cazul producerii unui cutremur vrâncean similar celui din 1977

Rezumat: Așa cum au demonstrat-o evenimentele seismice majore anterioare, orașul București poate fi semnificativ afectat de către cutremure de adâncime intermediară (subcrustale) produse în zona Vrancea. Cutremurele din 1940 (Mw 7.7) și 1977 (Mw 7.4) au provocat decesul a peste 1600 de oameni în București. Deși majoritatea oamenilor și autorităților e conștientă de pericol, acțiunile de reducere a riscului sunt încă neconcludente; de asemenea, nu există o imagine completă a pagubelor care ar putea fi înregistrate. Acest articol caută să clarifice acest aspect pentru Centrul Istoric al Bucureștiului, cu ajutorul estimărilor de avariere cantitative bazate pe metode analitice aplicate clădirilor individuale. Această abordare oferă o imagine relevantă a posibilei distribuții a pagubelor după un cutremur similar celui din 1977, pentru o zonă istorică reprezentativă cu trafic pietonal intens. Metoda utilizată pentru analiza clădirilor (IDCM – Improved Displacement Coefficient Method) se bazează pe modelarea simplificată a comportamentului structural în condițiile acțiunii seismice reprezentate prin valori de accelerație spectrală. Cele 358 de clădiri analizate în acest studiu sunt evaluate individual, ținându-se cont de materialul structurii de rezistență, vârstă și înălțime, iar apoi funcții specifice de vulnerabilitate le sunt atribuite. Acestea respectă tipologiile definite în cadrul Sistemului de Estimare în timp real a Pagubelor generate de cutremure în sudul României, operat de către INCDFP. Rezultatele analizei sunt evaluate și din perspectiva includerii în cadrul acestui sistem. Adițional, o metodologie empirică este aplicată pentru calculul impactului economic al avarierii clădirilor. Hărți relevante ilustrând gradul mediu de avariere și vulnerabilitatea economică sunt prezentate și interpretate.

Volum XIV |

O metodă de extragere a clădirilor orientată obiect și clasificare folosind date de înaltă rezoluție furnizate de teledetecție

Rezumat: Disponibilitatea tot mai mare a imaginilor satelitare de înaltă rezoluție reprezintă o sursă nouă și importantă pentru extragerea automatăa clădirilor. Prezenta lucrare demonstrează conceptul de segmentare şi clasificare orientată-obiect, folosind date satelitare de înaltă rezoluţie (date Cartosat-1 combinate cu IRS-1C, LISS IV) pentru extragerea automată a clădirilor folosind softul eCognition. Acurateţea generală a imaginii clasificate este 0,94, iar acurateţea Kappa este 0,92. Acurateţea producătorului pentru clădiri, vegetaţie şi umbră este de 0,9745; 1,0 şi 0,8999, iar valorile utilizatorului pentru aceleaşi elemente sunt de 1,0; 0,9475 şi 1,0. Acurateţea generală a clasificării este bazată pe masca TTA (suprafaţa de pregătire şi testare) şi este de 0,98, iar acurateţea Kappa este de 0,96. Acurateţea producătorului pentru clădiri, vegetaţie şi umbră este de 1,0; 1,0 şi respectiv, 0,7344, iar valorile utilizatorului pentru aceleaşi elemente sunt de 1,0; 0,9475 şi, respectiv, 1,0.

Volum XIV |

Potential usage of met mast datasets for climatic parameters monitoring in Tulcea County, Romania

Rezumat: In order to evaluate the potential usage of high-accuracy climatic data measured continuously in the frame of newly developed renewable energy facilities in Romania for real-time local scale monitoring of climatic parameters, we used 2 years (May 2009 – May 2011) of in-situ climatic datasets measured at 7 met masts locations in Tulcea County. Realization of detailed thematic climatic maps afforded a more focused view of the spatial distribution and of the local patterns for air temperature, relative humidity and pressure, wind speed, direction and energy in the frame of the study site. On the basis of these preliminary results, we emphasize the great potential of similar in-situ real-time measured data to be integrated in the future, together with the data provided by meteorological stations, into complex databases. Their usefulness emerges from their capabilities of being integrated in specialized web-GIS platforms for real-time or near-real-time monitoring of small spatial scale climatic parameters and of contributing to climatic models calibration, weather forecasting, feeding early warning systems for local climatic hazards or to rapid small spatial scale assessment of air pollutants dispersal following different scenarios of wind speed and direction. Further research and initiatives are necessary in the near future for the creation and implementation of these databases in order to become operational.

Volum XIV |

Biourbanismul – o soluție pentru ameliorarea climatului urban. Studiu de caz: Municipiul București

Rezumat: Ca mediu de viață sau biotop al speciei umane, structurile urbane trebuie să răspundă atât nevoilor economice, sociale și politice ale oamenilor, cât și nevoilor biologice și neuropsihologice ale acestora. În acest sens, o nouă abordare științifică a planificării urbane o reprezintă biourbanismul sau urbanismul organic, care consideră mediul urban ca un organism viu, hiper-complex. Particularitățile potențialului climatic și topoclimatic al municipiului București, densitatea populației, a construcțiilor, a mijloacelor de transport motorizate și ponderea redusă a suprafețelor oxigenate verzi și acvatice, înscriu capitala României în categoria orașelor care reclamă o nouă abordare a planificării urbane, respectiv biourbanismul sau urbanismul organic. Scopul studiului îl reprezintă promovarea argumentată a acestui concept modern de planificare a mediului urban bucureștean, în contextul tendințelor climatice marcate de creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice de risc (secete prelungite, temperatura estivale ridicate, vijelii etc.). Obiectivele studiului sunt: analiza contextului climatic al orașului; evidențierea fenomenelor de risc pentru populație și elaborarea unor scenarii de implementare a conceptului în București. Metodologia de cercetare s-a axat pe: discuții asupra cadrului conceptual, pe baza consultării literaturii de specialitate,calcularea indicilor bioclimatici în scopul evaluării vulnerabilității climatice a orașului și prezentarea unor scenarii biourbanistice pe eșantioane de țesut urban. Studiul relevă vulnerabilitatea capitalei în raport cu riscurile asociate fenomenelor climatice din sezonul cald (temperaturi ridicate și deficit de umiditate), ca argument în favoarea implementării biourbanismului sau urbanismului organic.

Volum XIV |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate din Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna Iulie a anului 2015 va reprezenta una dintre cele mai mari perioade cu temperature caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării de discomfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurări micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate patru insule de căldură local urbane. Chiar şi pentru valori reduse a umidităţii, datorită temperaturilor mari, in aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94.93, şi senzaţia de discomfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micro-meteorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost compa-raţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de comfort termic a fost de 84.87, deci senzaţia de discomfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, sau pentru creşterea suprafeţelor de vegetaţie care contribuie la scăderea indicelui de comfort termic din insulele de căldură local urbane din oraşul Craiova.