fg

Subscribe2


 

Volum XIII |

Cercetări hidrologice la microscară ale bilanţului apei în bazinul experimental Aldeni (România)

Rezumat: Articolul prezintă o serie de aspecte referitoare la Bazinul Experimental Aldeni (România). Pentru a cerceta experimental la microscară (scara parcelei) impacturile hidrologice ale eroziunii solului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a înființat Bazinul Experimental Aldeni (BEA), în 1984. BEA este situat în Subcarpaţii de Curbură, regiune caracterizată printr-o accentuată eroziune a solului.
Cercetările experimentale la microscară sunt orientate către: determinarea parametrilor ecuaţiei bilanţului hidric, în condiţii naturale şi cu ploi artificiale; studiul factorilor genetici ai scurgerii lichide de suprafaţă şi a proceselor de eroziune a solului pe parcele de scurgere; extinderea relaţiilor privind coeficienţii de scurgere de la microscară la mezoscară.
Parcelele de scurgere au S=80mp (20x4m), orientare VNV-ESE şi o pantă medie de 5,6%; o parcelă este menţinută cu iarbă, iar cealaltă este lipsită de iarbă prin săpare (prelucrare) şi are modificată structura primului orizont de 20 cm, ceea ce a dus la o dezvoltare mai mare a infiltrației faţă de prima parcelă de scurgere.
Efectuarea complexului de observaţii, măsurători şi prelevări asupra elementelor necesare determinării cantitative a ecuaţiei bilanţului apei se face cu aparatura specifică la termene hidrologice şi climatologice standard (orare şi pentadale) la staţii hidrometrice şi platforma meteo, respectiv la evenimente ploioase la parcelele de scurgere.
In prezent, procesul de achiziţie şi transmisie a datelor se modernizează cu aparatură prevăzută cu senzori (de ex. senzori pentru măsurarea umidităţii solului). Exploatarea şi diseminarea datelor hidrologice se face prin: teme şi proiecte de cercetare, anuare (Anuarul Bazinelor Experimentale) şi articole ştiinţifice.

Volum XIII |

Starea de conservare şi metode de conservare a ferigii acvatice Marsilea quadrifolia L. în Europa

Rezumat: Feriga acvatică Marsilea quadrifolia L. este o specie rară şi ameninţată în intreaga Europă din cauza distrugerii habitatelor naturale (zone umede) şi a tehnicilor agricole moderne. Pentru protejarea şi conservarea acestei plante, în Uniunea Europeană precum şi în alte ţări europene, sunt abordate strategii de conservare in situ şi ex situ. Colecţiile in vivo şi in vitro care au fost dezvoltate în ultimii douăzeci de ani în cadrul grădinilor botanice sunt folosite pentru reintroducerea şi pentru refacerea populaţiilor de M. quadrifolia în cadrul habitatelor naturale precum şi în agro-ecosisteme, analoage habitatelor naturale. Apariţia unor populaţii de M. quadrifolia în cadrul arealului său natural este o dovadă că această specie are abilitatea de a coloniza noi habitate favorabile, inclusiv pe cele antropice. Î nsă, în ciuda tuturor strategiilor de conservare abordate la nivelul Uniunii Europene, suprafaţa ocupată de populatiile M. quadrifolia a scăzut iar specia, evaluată potrivit criteriilor IUCN, este considerată vulnerabilă. Principalele ameninţări ale acestei plante sunt mărimea mică a populaţiilor existente, diversitatea genetică redusă şi eroziunea genetică în cadrul populaţilor curente, degradarea habitatelor, poluarea chimică a apelor cauzată de fertilizatorii şi ierbicidele folosite de agricultura contemporană.

Volum XIII |

Riscul geomorfologic și erodabilitatea terenului (indice de denudare) în carstul Câmpului Minier Anina (Munții Banatului, România)

Rezumat: Câmpul Minier Anina a fost definit de către Vasile Sencu (1977) ca arealul din jurul localității Anina, care poate fi valorificat prin activități miniere.
Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta doi parametri referitori la geomorfometria în Câmpul Minier Anina, numind aici riscul geomorfologic și indexul de denudare (erodabilitatea terenului). Acești doi parametrii morfometrici sunt obținuți folosind parametrii geomorfologici pe care i-am obținut în lucrări anterioare, precum panta, hipsometria, densitatea fragmentării reliefului, adâncimea fragmentării reliefului și potențialul morfodinamic. Metodologia de obținere a riscului gemorfologic și a indicelui de denudare (indicele de eroziune a terenului) s-a bazat pe tehnici S.I.G.
Rezultatele obținute scot în evidență faptul că arealul care face subiectul acestui studiu de caz este o regiune unde parametrii precum riscul geomorfologic și indicele de denudare au o incidență redusă. Acest lucru se datorează suprafețelor întinse omogene din punct de vedere al geologiei și al utilizării terenului, dar și suprafețelor întinse cu aspect plan cum sunt platourile carstice.
Din analiza acestor doi parametri putem concluziona faptul că arealul Câmpului Minier Anina reprezintă o regiune cu suprafețe reduse predispuse riscurilor asociate proceselor geomorfologice și, de asemenea, acest areal are suprafețe mici unde indicele de denudare are valori ridicate ca urmare a faptului că există suprafețe foarte întinse acoperite cu vegetație și ca urmare a întinselor platouri carstice unde principalul proces, carstificarea, este un proces foarte lent.

Volum XIII |

Indicatori de evaluare a calității apelor de suprafață și solurilor în proximitatea fostei exploatări de sulf din Munții Călimani

Rezumat: Zăcământul natural de sulf din Munţii Călimani, Carpaţii Orientali, a fost exploatat intensiv de-a lungul unei perioade de aproape 30 de ani. Sterilul rezultat din activitatea de exploatare s-a depozitat în patru halde de steril, în timp ce reziduurile rezultate din procesarea minereului s-au evacuat într-un iaz de decantare. Deşi operaţiunile miniere au fost sistate în anul 1997, rămăşiţele fostei exploatări de sulf sunt clasificate printre principalii factori poluanţi din România.
Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea unei analize preliminare şi a stadiului actual al impactului poluării fostei exploatări miniere asupra factorilor de mediu, prin evaluarea unor indicatori ai calităţii apelor de suprafaţă şi a solurilor. Probe de apă şi sol au fost colectate din diferite regiuni aflate în proximitatea fostei mine şi au fost analizate, efectuând determinări de pH, conductometrice, turbidimetrice, chimice şi microbiologice.
Rezultatele obţinute demonstrează faptul că potenţialul ca şi agent poluant al fostei mine de sulf din Munţii Călimani este în continuare foarte ridicat, fapt reliefat de pH-ul acid al apelor de suprafaţă şi a solului, conductivitatea şi turbiditatea ridicată a apei respective prin numărul ridicat de impurităţi detectabile printr-o simplă analiza chimică preliminară.

Volum XIII |

Mutații recente în structura socio-economică a populației județului Dolj. Diferențieri pe sexe

Rezumat: Articolul explică schimbările care s-au petrecut în structura socio-economică a populației județului Dolj, luând în considerare diferențele între populația de sex masculin și cea de sex feminin. Prezenta analiză se bazează pe prelucrarea și cartarea datelor statistice obținute la recensământul din anul 2011, la nivelul județul Dolj.
Identificarea și analiza dezechilibrelor spațiale au fost făcute prin intermediul a câțiva indicatori economici semnificativi: rata generală de activitate, raportul de dependență economică, rata șomajului, ponderea persoanelor ocupate în sectorul primar sau alte activități ale economiei, nivelul de educație al populației active.
Rezultatele cercetării au pus în evidență câteva diferențe notabile între ariile urbane și cele rurale ale județului, dar și între populația masculină și cea feminină.