Rezumat: Această lucrare îşi propune să analizeze relevanţa Sistemelor Informatice Geografice (SIG) pentru planificarea sistemului sanitar la nivelul unui district. În acest scop, s-a încercat calcularea numărului necesar de spitale, pentru a cunoaşte în ce sectoare trebuie deyvoltate unităţi sanitare. Astfel, s-a recurs la layere tematice pentru a produce hărţi tematice ponderate, care au fost suprapuse şi adăugate pentru a obţine indicele necesarului de unităţi sanitare (HRI) şi harta cu zonele în care este nevoie de spitale (HRZ). Aceste hărţi sunt foarte utile pentru a calcula cu precizie ariile din districtul Varanasi care dispun de o bună infrastructură medicală şi cele care necesită îmbunătăţiri. Valorile Indicelui necesarului de unităţi sanitare, conform metodei ponderate, variză între 11 şi 23. Calcularea, prin metoda ponderată, a indicilor aleşi a scos la iveală faptul că ariile care au o nevoie foarte mare şi mare reprezintă 46,62%, şi, respectiv 7,55%, în timp ce doar 3,39% şi 42,63% au nevoie redusă şi moderată în districtul Varanasi. Datele primare sunt deasemenea colectate în urma intervievării a 800 de respondenţi din 16 sate selectate (câte 2 sate din fiecare bloc de dezvoltare) din zona rurală a districtului, care aveau cunoştinţe despre utilizarea unităţilor sanitare. Răspunsurile acestora au fost analizate cu ajutorul software-ului SPSS. Este interesant de menţionat faptul că doar 25,38% dintre respondenţi sunt satisfăcuţi de serviciile sanitare oferite de centrele primare de sănătate (PHC), în timp ce 60% dintre respondenţi sunt doar parţial satisfăcuţi, restul de 14,62% (117 respondenţi) fiind nemulţumiţi de aceste servicii.
Rezumat: Zonele urbane din zilele noastre cunosc probleme de mediu tot mai mari (calitatea proastă a aerului, aglomerarea traficului, resurse de subsol limitate, etc.) în timp ce zonele verzi și spațiile deschise sunt în pericol continuu. Activitățile urbane afectează profund mediul și calitatea generală a vieții populației urbane. Astfel mobilitatea urbană devine din ce în ce mai mult o problemă internațională și eforturile în ceea ce privește domeniul mobilității durabile se răspândesc la nivel mondial. Mai multe țări propun noi standarde pentru mobilitatea reală, ducând transportul către un nou viitor durabil.
Mobilitate durabilă înseamnă a induce un transfer modal către modele de transport mai durabile, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau transportul public prin intermediul instrumentelor de campanii de informare și de promovare. Aceste măsuri sunt în măsură de a îmbunătăți eficiența transportului urban „greu”, și de a dezvolta un comportament sustenabil în rândul cetățenilor. Mai multe proiecte internaționale care se ocupă cu gestionarea mobilității au fost promovate în Europa, cele mai multe dintre ele susținute de către Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, Platforma Europeană pentru Managementul Mobilității (EPOMM) a fost lansată oficial în 1999 ca un parteneriat internațional cu scopul de a promova și de a dezvolta în continuare gestionarea mobilității în UE. Scopul principal al acestei lucrări este de a identifica diferite strategii sustenabile de mobilitate în contextul european, pentru a prezenta proiectele europene cele mai relevante de mobilitate și pentru a încerca să demonstreze că cele mai bune practici în gestionarea durabilă a mobilității ar putea fi transferate cu ușurință la alte realități abia dezvoltate în multe orașe italiene.
Rezumat: Orașul ca formă de organizare spațială a cunoscut diferite tipologii de-a lungul timpului ce au fost redate în diferitele modele de organizare urbană. Funcțiile complexe ale orașului care au la bază analiza zonelor sale funcționale imprimă un anumit model și o specificitate a potențialului local ce poate fi valorificat în diferite modalități. Fenomenele de natură economică și socială care au loc la nivelul orașului precum industrializarea, terțiarizarea, dezindustrializarea și reconversia funcțională a unor spații, dar și dinamica populației, ponderea angrenării sale în diferite sectoare de activitate economică, lasă amprente clare asupra fizionomiei orașului. Dinamica urbană relevă faptul că orașul se confruntă în permanență cu o serie de probleme și se află în strânsă conectivitate cu spațiile rurale și urbane din apropiere. Studiul de față are ca principal obiectiv realizarea unei analize de tip diagnoză a spațiului urban al municipiului Craiova vizând dinamica urbană și analiza sistemică cât și aspectele socio-economice prezentate prin prelucrarea cantitativă a datelor statistice despre dinamica populației, angrenarea acesteia pe sectoare de activitate cât și profilul funcțional al orașului în perioada 1965-2012.
Determinarea modelului de organizare urbană și zonarea morfo-funcțională a orașului Craiova vor releva caracteristici spațiale care se vor reflecta și în activitățile sociale și economice întreprinse în municipiu.
Rezumat: Când granițele Ungariei au fost fixate după Primul Război Mondial, Szeged și Pécs au devenit orașe care gestionează relațiile Ungariei cu țările din sud. In lucrarea noastră vom examina factorii care fac ca orașul Pécs să fie potrivit pentru rolul de oraș intermediar către sud, și dacă obiectivele și realizările programului Pécs2010 Capitală Europeană a Culturii i-a întărit această poziție. Pécs are un statut remarcabil printre orașele maghiare de rang județean și este cel mai puternic centru regional. Deschiderea spre sud, multiculturalitatea, sistemul său instituționalizat al afacerilor externe, și rolurile sale în diverse colaborări contribuie la succesul orașului în îndeplinirea rolului de „poartă” spre direcția sud-vest.
Rezumat: Articolul subliniază câteva probleme de actualitate privind limitele oraşului postmodern, adresând şi constituindu-se într-o invitaţie la problematizare, reflecţie şi acţiune prioritară în domeniul geografiei urbane şi planningului urban din România. Studiul pleacă de la provocarea de a defini conceptul de periferie urbană, pentru a reflecta ulterior asupra câtorva elemente caracteristice ale acesteia, care o individualizează. Se vizează o analiză microscalară, ceea ce constituie un element de originalitate, pornind de la provocarea ştiinţifică de a cunoaşte mecanismele de geneză, de a individualiza mai apoi elementele caracteristice şi finalizând, prin identificarea câtorva subcomponente, cu delimitarea periferiei urbane a municipiului Craiova, pol urban de creştere în România.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.