Rezumat: Ameninţările la adresa biodiversităţii sunt diverse şi managementul lor reprezintă o direcţie majoră de cercetare în conservarea diversităţii biologice. Evaluarea statutului de conservare necesită estimarea riscului extincţiei unei specii şi ajută în stabilirea priorităţilor de conservare. Managementul tuturor tipurilor de ameninţări la adresa anumitor specii de interes comunitar in cadrul Parcului Natural Porţile de Fier reclamă înţelegerea în primul rând a cauzelor şi efectelor acestora. Conservaţioniştii sunt din ce în ce mai interesaţi în determinarea ameninţărilor la adresa comunităţilor biologice care se constituie în o parte importantă a strategiilor de planificare a teritoriului şi mediului. Analizele întreprinse în diferite spaţii geografice au arătat că cele mai importante ameninţări sunt variabilele socio-economice şi demografice, fragmentarea, degradarea şi distrugerea habitatelor prin diferite practici, speciile invazive, vânătoarea ilegală sau pescuitul intensiv. În acest sens, în elaborarea de modele de dezvoltare durabilă pentru managementul habitatelor se impun a fi analizate şi prioritizate tipurile de ameninţări identificate. Metodologia utilizată în demersul nostru a presupus în primul rând inventarierea principalelor ameninţări din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier pentru câteva specii de interes comunitar (Tulipa hungarica – Lalaeaua Cazanelor, Colchicum arenarium – Brânduşa, Pulsatilla grandis – Dediţel mare). La aceasta s-a adăugat aplicarea unei metode de analiză folosită de WWF pentru ierarhizarea ameninţărilor cu scopul stabilirii acelor acţiuni logice şi eficiente ce pot fi aplicate la nivel local.
Rezumat: Depozitele de deșeuri neamenajate au reprezentat principala opțiune a comunităților locale privind gestionarea deșeurilor menajere, această practică fiind interzisă după data de 16 iulie 2009. Lucrarea examinează corelația dintre volumele acestor depozite, densitatea populației și condițiile geografice locale în contextul în care în majoritatea unităților administrativ-teritoriale rurale din județ nu existau facilități pentru colectarea deșeurilor. Distribuția geografică a volumelor acestor amplasamente reflectă disparități majore între spații ale județului și subliniază perimetrele expuse poluării. Totodată, analiza comparativă între anii 2004 (pre-aderare) și 2009 (post-aderare) reflectă o gestionare neconformă a deșeurilor din acest interval de timp, favorizând eliminarea necontrolată a deșeurilor. Lucrarea analizează problemele gestionării deșeurilor menajere din teritoriul rural și implicațiile asupra stării mediului la scară locală. Astfel de abordări sunt necesare pentru o analiză adecvată a implementării politicilor de mediu ale UE la nivel regional și local.
Rezumat: Tranziția demografică din ultimele decenii a dus la o scădere a numărului populației, precum și la schimbări ale ratelor de fertilitate și mortalitate și a structurii gospodăriilor din Serbia. Bilanțul natural negativ și emigrarea masivă au fost parțial compensate de fluxurile de refugiați din fostele republici iugoslave, însă acest aport semnificativ de refugiați nu va mai avea un impact major asupra schimbărilor demografice viitoare din Serbia. Pe baza primelor rezultate ale recensământului populației, gospodăriilor și locuințelor din Serbia din 2011, lucrarea surprinde tendințele demografice trecute și actuale și implicațiile acestora. Pe lângă depopulare, s-a înregistrat și o scădere a numărului de gospodării, în timp ce numărul așezărilor cu puțini locuitori sau a celor care nu mai au niciun locuitor a crescut, însă cu mari diferențe demografice regionale. Schimbările semnificative ale populației ridică o serie de provocări economice și sociale pentru societate și autorități, în domeniul finanțelor publice, fondului de pensii, asigurărilor de sănătate etc., dar și în domeniul planificării teritoriului și dezvoltării regionale.
Rezumat: Creșterea animalelor are o contribuție economică semnificativă, nu numai ca îngrășământ natural în agricultură, dar și pentru producția de lapte și carne. După Prima și a Doua Revoluție verde, importanța șeptelului în India a depășit funcția de producție. Acesta este folosit la tracțiune, iar bălegarul este folosit pentru culturile agricole și drept combustibil în uzul gospodăresc. Astfel, prin reducerea consumului de energie din surse neregenerabile, șeptelul are o contribuție pozitivă la protecția mediului. Deși cultura plantelor și creșterea animalelor sunt în mare parte interdependente, cea de a doua reprezintă un mecanism important pentru reducerea riscurilor compromiterii recoltelor. În cadrul sistemelor economice care dispun de puține terenuri agricole, creșterea animalelor reprezintă un sprijin considerabil în ceea ce privește venitul și crearea de locuri de muncă pentru milioane de oameni fără pământ sau pentru micii proprietari.
Studiul de față analizează rolul creșterii animalelor pentru dezvoltarea socio-economică a unui district agricol din nordul Indiei. Analiza întreprinsă indică că districtul Mahamaya Nagar a cunoscut o schimbare radicală a acestui sector economic. Rolul șeptelului pentru furnizarea de produse alimentare și asigurarea unui sistem de cultură sustenabil este evident. Creșterea animalelor este practicată în general de grupurile sociale neprivilegiate sau deprivate, oferind un loc de muncă crescătorilor. Astfel, studiul dezvăluie importanța creșterii animalelor și impactul acestei activități asupra dezvoltării districtului Mahamaya Nagar.
Rezumat: Regionarea turistică, în cele mai multe cazuri, se realizează având ca principal reper potenţialul turistic, existând în acest sens numeroase metodologii care încearcă o cuantificare cât mai echilibrată a potenţialului turistic natural şi a celui antropic. Dar, dincolo de importanţa teoretică deosebită, valoarea reală, practică, statistică a acestora este limitată, în contextul în care toate analizele, raportările şi comparaţiile din punct de vedere economic şi social au şi o dimensiune politico-administrativă obligatorie. Aceste realităţi prezente se constituie în motivul principal pentru care considerăm că este necesară o aprofundare a regionărilor care să ia în calcul, mai mult decât altele realizate până acum, componenta administrativă, pe de o parte, iar pe de altă parte nivelul de valorificare efectivă, materializat în existenţa unor infrastructuri specifice, care, împreună cu potenţialul turistic determină atragerea unor fluxuri turistice. Pentru realizarea acestui demers am încercat să luăm în calcul, să ponderăm şi să modelăm un număr cât mai mare de indicatori, pentru a ajunge la un rezultat care să ofere o imagine cât mai reală, completă şi sintetică (8 serii de date au fost structurate şi combinate, calculându-se 13 indicatori care ulterior au fost sintetizaţi în 5, ce au stat la baza întocmirii unor hărţi, după care s-a realizat suprapunerea acestora la nivel de judeţe, respectiv media lor la nivel de regiune de dezvoltare. O astfel de regionare reflectă şi rolul pe care îl are în mod real turismul în balanţa economică a judeţelor, respectiv a regiunilor de dezvoltare.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.