fg

Subscribe2


 

Volum XII |

Consecințele eroziunii malurilor în sudul Bazinului Panonic. Studiu de caz – Serbia și Republica Srpska

Rezumat: Eroziunea malurilor este unul din procesele geomorfologice predominante în partea de sud a Bazinului Panonic. Consecințele eroziunii malurilor de pe teritoriul Serbiei și al Republicii Srpska au fost analizate din punct de vedere al degradării peisajului (migrare laterală), socio-economic (pierderi de teren, schimbări în utilizarea terenurilor, pierderi economice) și geopolitic. A fost analizat fluviul Dunărea și Drina, ca râuri ce formează granițe naturale, râul Bosna care formează iar o graniță administrativă și râul Kolubara unde predomină impactul antropic asupra eroziunii malurilor. În perioada 1925-2010, patul albiei râului Kolubara a migrat lateral cu 155 m, iar cel al râului Bosna cu 353,2 m în perioada 1958-2012. Migrarea laterală a generat probleme serioase din cauza pierderii de teren arabil (aprox. 40 ha) și a schimbărilor în utilizarea terenurilor din ambele bazine hidrografice, precum și pierderi financiare datorită reducerii producției agricole. Pentru protecția malurilor râului Bosna sunt necesare investiții de 7,91 mil. EUR, iar pentru râul Kolubara alte 2,54 milioane. Consecințele geopolitice ale eroziunii malurilor și migrării laterale a cursului râului au fost analizate prin intermediul a trei exemple paradigmatice: fluviul Dunărea (granița dintre Serbia și Croația), râul Drina (granița dintre Serbia și Bosnia și Herțegovina) și râul Bosna (granița dintre Republica Srpska și Bosnia-Herțegovina). Rezultatele acestui studiu sunt utile pentru managementul resurselor de apă și sol, lucrărilor hidro-tehnice, studiilor geopolitice, precum și pentru diverse aspecte ale protecției mediului.

Volum XII |

Impactul secetei asupra principalelor plante cultivate în nord-estul Bulgariei

Rezumat: Seceta este o consecință a reducerii cantității de precipitații într-o perioadă lungă de timp. Deseori, anumite elemente meteorologice, cum ar fi temperaturi ridicate, vânturi puternice și umiditate relativă redusă se înregistrează o dată cu seceta, ceea ce duc la accentuarea acesteia. Lucrarea de față analizează intensitatea și diferențele sezoniere ale secetei meteorologice în nord-estul Bulgariei, prezentânt totodată și impactul secetei asupra principalelor culturi din aria de studiu. Sunt analizate tendințele temperaturilor și cantităților de precipitații anuale și anotimpuale. Perioadele de secetă sunt identificate pe baza anomaliilor de precipitații și a indicilor de secetă precum Indicele Standardizat al Precipitațiilor (SPI) și Indicele DeMartonne, stabilindu-se cei mai secetoși ani pentru perioada 1961-2011. Pe fondul schimbărilor climatice, au fost analizate și producțiile obținute la principalele culturi. Informațiile din modelele climatice sunt folosite pentru a caracteriza climatul viitor și pentru a face recomandări cu privire la culturi în funcție de impactul climatic.

Volum XII |

Noi tehnici pentru analiza parametrlor limno-morfo-batimetrici în bazinele lacustre. Studiu de caz: Lacul Roșu din Munții Hășmaș (România)

Rezumat: Lacul Roșu din Munții Hășmaș (Curmăturii) s-a format ca urmare a barării naturale a pârâului Bicaz în anul 1837. Versantul nord-vestic al Muntelui Ghilcoș, acoperit cu pietriș, a alunecat datorită saturării cu apă a stratului de alterare  în urma precipitațiilor abundente din acea perioadă. Lacul are forma literei L, sau a unui picior cu talpa orientată spre nord. Lacul Roșu este alimentat de câțiva afluenți permanenți: pârâul Oii, Ghilcoș, Vereșcheu, Suhard. În urma măsurătorilor efectuate în vara anului 2009, utilizând Stația totală Leica și sonarul, au fost obținute următoarele date: suprafața 12,01 ha,  perimetrul 2905,79 m, lungimea maximă 1361,72 m, lățimea maximă 160,24 m, altitudea maximă în sud 965,199 m, altitudinea maximă în amonte în nord 966,041 m, adâncimea maximă 10,50 m. Cele mai mari adâncimi, de 10,50 m, sunt înregistrate în sectorul central, aproape de gura de vărsare a celor doi emisari. În profil transversal, malul vestic este mai abrupt și mai dur (din punct de vedere litologic), iar malul estic este mai lin și friabil (deluviu de alunecare). În același mod se mențin și pantele submerse. Pentru realizarea acestui studiu au fost folosite noi tehnici de analiză a parametrilor hidro-morfologici specifici unui bazin lacustru. Reprezentările cartografice, care sunt o noutate în domeniu, sunt sugestive, fiind utile pentru elaborarea unei interpretări interdisciplinare, de natură limno-ecologică.

Volum XII |

Vulnerabilitatea la viscol a Drumului European 85, pe sectorul dintre Urziceni și Buzău

Rezumat: Viscolul reprezintă riscul climatic cu cel mai mare impact negativ asupra funcționalității căilor rutiere din partea de Sud-Est a României. Cu o vulnerabilitate ridicată la viscol se prezintă și sectorul Drumului E85 dintre Urziceni și Buzău, aceasta fiind confirmată în perioada 26 ianuarie – 14 februarie 2012, când artera rutieră a fost blocată pentru o perioadă de 10 zile. Pentru stabilirea gradului de vulnerabilitate a tronsoanelor componente sectorului de drum analizat, s-a calculat și spațializat în mediul GIS Indicele Vulnerabilității Căilor Rutiere la Viscol (IVCRV) care integrează factori precum: orientarea tronsoanelor de drum, densitatea caselor din vecinătatea drumului, lățimea satelor traversate de E85, potențialul la troienire a zăpezii, orientarea zonelor construite traversate de E85 față de acesta și prezența formelor negative de relief în lungul sectorului de drum. Calculul IVCRV evidențiează prezența pe 74% din lungimea tronsoanelor analizate a unei vulnerabilități ridicate și foarte ridicate la fenomenul de viscol. Aceste porțiuni de drum necesită adoptarea unor măsuri de protecție precum: plantarea unor perdele forestiere, îndesirea și creșterea dimensiunilor parazăpezilor și dotarea autorităților locale cu un număr mai mare de utilaje de deszăpezire.

Volum XII |

Evaluarea calităţii peisajului în sistemul rural Ţara Almăjului din Banatul montan (România), în perioada 1990-2010

Rezumat: Ţara Almăjului reprezintă una dintre entităţile teritoriale de tip “ţară” din România şi singura de acest fel din Banatul montan. Este un sistem regional pur rural în care ierarhia şi centralitatea sunt cele două atribute considerate tipice pentru cele 31 de sate care definesc componenta de habitat a regiunii. Poziţia geografică a Ţării Almăjului constituie principalul element de restrictivitate în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunii şi stabilirea interrelaţiilor cu sistemele regionale învecinate, aspect care a înscris-o în categoria peisajului rural montan. Din această cauză, practicile economice nu cunosc o diversificare accentuată, bazându-se doar pe valorificarea resurselor locale (în special forestiere şi agricole). Acest aspect a cauzat o accelerare a impactului antropic asupra peisajului şi componentelor sale, rezultând transformări în tipologia peisajelor rurale almăjene.  Modificările apărute le-am identificat în urma calculării unor indicatori de evaluare a calităţii peisajului pentru o perioadă de 20 de ani, luând ca an de referință, anul 2010. Rezultatele obținute (indicatorul de naturalitate – 0.56, densitatea populaţiei – 15.1 locuitori/km², presiunea umană prin terenuri agricole – 2.84 ha/locuitor, neagricole – 4.54 ha/locuitor  şi forestiere – 4.35 ha/locuitor, indicatorul de mediu – 1.5) redau starea actuală a mediului din sistemul rural Țara Almăjului, evidențiind practic antropizarea tot mai accentuată a peisajelor rurale montane după schimbarea regimului politic şi trecerea la economia de piaţă, în special prin acţiuni de defrişări masive. Inventarierea situaţiei actuale a calităţii peisajului şi a modificărilor apărute în peisaj în regiunea studiată ar trebui să deţină un rol foarte important pentru comunitatea rurală montană almăjană, în vederea identificării unor măsuri de protecţie a ecosistemelor în scopul asigurării procesului de dezvoltare durabilă, în special a ecosistemelor forestiere, cel mai puternic afectate și care dețin cel mai important rol în menținerea echilibrului ecologic.