fg
Volum XI |

Tendințe ale modificării acoperirii terenurilor în cadrul pășunilor montane abandonate. Studiu de caz: Masivul Măgura Marga (Carpații Meridionali)

Rezumat: Păstoritul a fost principala activitate a locuitorilor din regiune astfel încât, pe o suprafață de numai 750 de hectare, au existat simultan 16 stâne. In ultimii 20 ani se constată o abandonare treptată a pășunilor montane care a dus la apariția unor modificări ale acoperirii terenurilor, observate în principal în apropierea limitei superioare a pădurii. Scopul lucrări este identificarea tendinței generale de modificare a acoperirii terenului prin metoda change-detection utilizând imagini satelitare Landsat TM pentru intervalul de timp 1988 – 2011. Deasemenea, o analiză detaliată bazată pe cercetări de teren și aerofotograme de înaltă rezoluție spațială a fost făcută în arealele unde s-au detectat modificări importante. Analiza hărților istorice a permis înțelegerea transformărilor survenite în acoperirea terenurilor în ultimii 70 de ani. Rezultatele demonstrează că procesul de creștere a biomasei vegetale este o tendință generală pentru ultimii 23 de ani. Fenomenul este dominant pe mai bine de 88% din suprafață. Intensitatea mică a transformărilor se datorează în principal intervalului de timp relativ scurt de când pășunile au fost treptat abandonate. Modificări majore apar pe versanții cu expoziție sudică datorită topoclimatului specific versanților însoriți, în arealele în care limita superioară a pădurii a fost în trecut mult coborâtă altitudinal prin defrișare, precum și în vecinătatea limitei superioare a pădurilor de molid. S-au observat și areale în care nu apar modificări evidente ale limitei superioare a pădurii, cu frecvență mai mare pe versanții nordici și vestici, în apropierea limitei superioare a pădurilor de fag. Limita superioară a pădurii este încă una antropică dar, în cazul în care se va meține tendința actuală de regenerare a pădurii, aceasta va evolua spre o limită climatică.

Volum XI |

Analiza imaginii urbane prin intermediul sondajelor vizuale. Studiu de caz: orașul Craiova

Rezumat: Orașele au fost afectate de procesele de revitalizare urbană, dorind să fie incluse în competiția globală de piață unde acestea încearcă să atragă mai multe resurse economice și să-și consolideze o poziție importantă, transformându-și astfel reprezentările urbane la nivelul percepțiilor. Unele orașe au optat să-ți remodeleze spațiile urbane, proiectând o imagine care atrage vizitatorul dar și rezidentul, dar în același timp, acestea încearcă să gestioneze problemele și tensiunile asociate cu acest proces de transformare urbană.
Astfel, imaginea orașului este din ce în ce mai expusă la progresele recente și la transformările infrastructurilor și utilizării terenurilor. Acest articol își propune să contureze percepția imaginii urbane la nivel de micro-scară cu ajutorul analizei datelor rezultate din VPS – Visual Preference Survey, realizat în municipiul Craiova, România. O nouă abordare urbanistică pentru a măsura imaginea urbană, ce nu are în vedere modelul de analiză clasic al lui Lynch, este VPS-ul, dezvoltat de Anton Nelessen, acesta este un proces care permite locuitorilor unui oraș să ia parte la evaluarea urbană și să creeze o nouă viziune de dezvoltare pentru viitor. Prin acordarea de scoruri diferitelor imagini, oamenii din Craiova își exprimă percepția asupra imaginii urbane, luând în considerare patru aspecte: spațiile publice, mediul construit, transportul și mediul socio-cultural, și creionează, în acest fel, comunitatea pe care doresc să o aibă în viitor. Rezultatele arată că imaginea orașului are nevoie de unele intervenții majore urbane în ceea ce privește designul, arhitectura și funcționalitatea spațiilor publice urbane. În consecință, sunt propuse câteva principii actorilor publici pentru îmbunătățirea celor patru secțiuni principale discutate în studiu.

Volum XI |

Rolul şi importanţa monumentelor istorice în diversificarea ofertei turistice din Ţara Oaşului

Rezumat: În contextul trecerii societăţii europene şi implicit a celei româneşti de la o societate industrială la una de tip informaţional, bazată pe cunoaştere se impune din ce în ce mai serios problema cunoaşterii potenţialului local şi elaborarea celor mai optime strategii de dezvoltare a teritoriului, pornindu-se de la realităţile locale, din teren. Pe acest fundal, lucrarea de faţă are menirea de identifica şi de a evidenţia rolul şi importanţa monumentelor istorice, în dezvoltarea durabilă şi responsabilă a teritoriului prin turism, la nivel local, în Ţara Oaşului.

Volum XI |

Evaluarea potenţialului turistic geomorfologic al ariilor montane. Stdiu de caz: Masivul Rarău

Rezumat: Studiul prezent are scopul de a implementa în modelarea GIS rezultatele unui sondaj care a avut drept obiectiv definirea unui algoritm prin ierarhizarea elementelor cadrului natural în vederea determinării şi regionării potenţialului şi a atractivităţii turistice a ariilor montane. Potenţialul turistic este un indicator important în caracterizarea turistică a oricărui spaţiu, fiind rezultatul unui cumul de componente ale mediului geografic natural, cultural-istoric şi socio-economic.
Turismul este un fenomen social, astfel încât aplicarea unei metode de cercetare socială – chestionarul – reprezintă un bun procedeu în evaluarea elementelor potenţatoare ale acestui fenomen. Construcţia acestuia a vizat în primul rând elementele cadrului natural, la care s-a adăugat un element care reprezintă simbioza între două sau mai multe caracteristici valoroase ale mediului – ariile protejate. Rezultatele relevă faptul că, pentru aproximativ 73% dintre respondenţi, relieful şi ariile protejate reprezintă elemente determinante în evaluarea atractivităţii turistice a ariei montane.
Factorul relief a fost analizat din punct de vedere morfometric – altitudine, energie, fragmentare orizontală, pante şi morfologic – tipuri genetice de relief (fiind cunatificate doar tipurile glaciar, carstic, vulcanic si litostructural). Pentru cuantificarea indicatorilor conform algoritmului rezultat în urma aplicării chestionarului s-a folosit platforma informatică oferită de ArcGis 9.2, cu ajutorul căreia au fost create aplicaţiile morfometrice şi geomorfologice. Ca studiu de caz s-a folosit aria Masivului Rărău situat în nordul Carpaţilor Orientali. În final, a fost obţinută o harta a regionării potenţialului şi atractivităţii turistice şi date statistice exprimate matematic, care pot fi utilizate la ierarhizarea ariilor montane din punctul de vedere sus menţionat.