fg
Volum XI |

Evaluarea turistică a ariilor afifaunistice importante din Banatul Sârbesc

Rezumat: Pe teritoriul Banatului Sârbesc au fost inventariate 9 arii importante cu habitate pentru păsări (arii avifaunistice importante – AAI), care reprezintă o resursă importantă pentru biodiversitate, precum și un potențial economic semnificativ care poate fi valorificat prin turism. Studiul de față se bazează pe modelul de evaluare propus de Hilary du Cros și analizează sectorul turismului și managementul siturilor AAI, investigând în ce măsură sunt atractive pentru industria turismului. Astfel, am stabilit valorile de utilitate pentru habitatele IBA, punând accent pe caracteristicile calitative și cantitative ale subindicatorilor.

Volum XI |

Condițiile agroclimatice din Oltenia în primăvara anului 2011

Rezumat: În lucrare sunt analizate condiţiile climatice şi agroclimatice din primăvara 2011. Deşi procesul de încălzire climatică globală continuă, în unii ani evoluţiile climatice în Oltenia ca şi în întreaga ţară sunt atipice, astfel primăvara 2011 a fost rece şi secetoasă. Unică sub aspect termic, în şirul ultimelor 12 primăveri, iar sub aspect pluviometric a fost secetoasa în toată regiunea, deşi culturile agricole nu au avut de suferit datorită regimului termic, mai scăzut decât cel normal, care a dus la menţinerea gradului de umiditate în sol la un nivel satisfăcător. Brumele târzii de primăvară apărute în datele de 7 şi 8 mai au avut efecte distructive în Oltenia. Ca urmare culturile agricole au avut perioade de stagnare, iar la culturile de legume s-au produs întârzieri importante pentru perioadele de înfiinţare, iar acolo unde răsadurile au fost scoase în câmp s-au înregistrat pagube importante. Ca urmare a variaţiilor termice au apărut o serie de boli şi dăunători şi în special monilioza la speciile de sâmburoase. Perioadele de răcire a vremii, deşi considerate benefice pentru evoluţia generală a climatului pe planetă, dacă survin primăvara târziu sunt factor important de risc climatic. De aceea prognozarea lor este binevenită în special pentru agricultură. Lucrarea este utilă doctoranzilor masteranzilor şi tuturor cercetătorilor în domeniul climei şi agroclimei.

Volum XI |

Modele ale activităţii turistice hibernale în Munţii Bucegi – Valea Prahovei (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Munţii Bucegi şi Valea Prahovei reprezintă cea mai importantă destinație din România pentru activităţile turistice de iarnă, de mare tradiție în Carpații Meridionali – Carpații Românești. O serie de stațiuni turistice s-au dezvoltat aici de-a lungul timpului, în prezent regiunea bucurându-se de o mare popularitate printre cei dornici de astfel de activităţi. Acest articol îşi propune să prezinte, pe de o parte, caracteristicile naturale (parametrii topografici și variabilele climatice) favorabile activităţilor turistice de iarnă, iar pe de altă parte, infrastructura de cazare, facilităţile pentru activitățile de schi şi fluxul turistic. Extinderea pârtiilor de ski, perspectivele de dezvoltare a infrastructurii existente, interesul autorităţilor locale, regionale şi naţionale, reprezintă premisele pentru găzduirea ediţiei de iarnă a Festivalului Olimpic European de Tineret, în 2013 şi a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2020 ani în regiunea prezentată.

Volum XI |

Torenţialitatea – Condiţii morfohidrologice în bazinul Sebeş (Grupa Munţilor Parâng, Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Acest studio prezintă condiţiile morfohidrologice care defines sistemul torrential din bazinul Sebeşului (Munţii Parâng). Manifestarea eroziunii torenţiale are loc în bazinele râurilor de diferite dimensiuni. Pentru a evidenţia diferenţele cantitative şi calitative din structura stream discharge, am recurs la determinarea unor indici geomorfologici precum: numărul de segmente ale râului, frecvenţa talvegurilor elementare, torenţialitatea incipientă sau totală. Densitatea mare a reţelei de văi temporare, alături de panta accentuată a rigolelor şi a malurilor generează o instabilitate ridicată. Diferenţierile locale ale substratelor geologice şi complementaritatea utilizării terenurilor din zonele montale Cindrel, Lotru şi Şureanu generează propriile forme de acţiune agresivă a ploilor torenţiale atât pe segmentele elementare cu funcţionalitate temporară, cît şi pe arterele hidrografice permanente. Afluenţii primiţi de râul Sebeş în sectorul carpatic au bazine hidrografice mici şi nu depăşeşc gradul 4 în sistemul de clasificare Horton-Strahler. Torenţialitatea este stimulată de efectul combinat al topirii zăpezilor şi al ploilor de primăvară, dar mai ales de agresivitatea ploilor torenţiale de vară, care preiau un cadrul geomorfologic modificat de păstoritul excesiv, despădurire şi amenajările hidrotehnice. Cursurile şi inundaţiile, prin acumularea unor volume mari de energie, produc pagupe ale pantelor, schimbări ale albiei, blocaje şi distrugeri ale infrastructurii de comunicaţii şi pagube materiale.

Volum XI |

Perioadele de excedent pluviometric din bazinul hidrografic al Timişului (1965-2009)

Rezumat: Acest studiu se bazează pe prelucrarea statistică a valorilor, referitoare la cantităţile medii lunare şi anuale de precipitaţii, din perioada 1965-2009, de la 6 staţii meteorologice, dintre care 5 sunt situate în cuprinsul bazinului hidrografic al râului Timiş, iar o staţie în imediata apropiere a acestuia. Formula de calcul folosită pentru identificarea perioadelor pluviometrice excedentare, din întreaga perioadă şi pentru toate staţiile meteorologice analizate, a fost cea a Anomaliei Standardizată de Precipitaţii – ASP. În funcţie de valorile ASP şi de distribuţia acestora de-a lungul perioadei analizate, dar şi în cadrul bazinului, se poate stabili gradul de vulnerabilitate pe care îl are bazinul hidrografic al râului Timiş la riscul climatic, indus de excedentul de precipitaţii, şi în consecinţă la riscul indus de fenomenele hidrologice extreme, cum sunt inundaţiile, care în cadrul bazinului, sunt în special de origine pluvială.