fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Regimul vânturilor din România – Caracteristici, tendinţe şi influenţele oscilaţiilor nord-atlantice

Rezumat: Prezentul studiu încearcă să compună o perspectivă comprehensivă asupra regimului eolian de pe teritoriul României, insistând asupra caracteristicilor şi tendinţelor manifestate în ultimii 50 ani, precum şi a influenţei Oscilaţiei Nord-Atlantice, utilizând în acest scop diverse categorii de date adunate de la 167 staţii meteorologice. Pe baza mediilor multianuale înregistrate şi a corelaţiei puternice (r = 0.87) stabilite între altitudine şi viteza vântului din spaţiile interfluviale a fost compusă harta vitezelor medii anuale. Regiunile cu cel mai ridicat potenţial eolian sunt Carpaţii (7-10 m/s pe creste şi 3-7 m/s pe versanţi şi văi) şi Litoralul Mării Negre (5-7 m/s); de altfel, cele două regiuni dezvoltă valori extreme ale turbulenţei eoliene – maxime în Carpaţi şi minime în unităţile litorale. Interfluviile din Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei precum şi Bărăganul Nordic prezintă condiţii ideale (vânturi medii şi puternice şi turbulenţe scăzute) pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. La nivel naţional, luna cu cea mai mare viteză medie este martie, iar august luna cea mai calmă. În premieră, a fost concepută la scară naţională harta direcţiei rezultante a vântului (DRV), care exprimă atât orientarea rezultantă a vântului cât şi intensitatea acesteia (intensitate mare = variabilitate direcţională mică). În ceea ce priveşte influenţa NAO se remarcă o corelaţie negativă între indicii acesteia şi viteza vântului (viteza medie, frecvenţa şi intensitatea furtunilor) la nivel multianual şi multidecadal. Coeficienţii de corelaţie prezintă valori ridicate în regiunile extracarpatice şi valori mici sau medii în cele intracarpatice. Fazele pozitive/negative ale NAO, asociate cu intensitatea scăzută/ridicată a ciclogenezelor din zona mediteraneeană, induc viteze mari/reduse ale vântului în acord cu frecvenţa scăzută/ridicată a ciclonilor care traversează România.

Volum XI |

Poluarea solurilor cu metale grele în urma irigațiilor în regiunea minieră din Georgia

Rezumat: Scopul principal al acestei cercetări l-a reprezentat studierea compoziției, migrării și acumulării metalelor grele în solurile irigate, plante și parțial ape naturale în districtul Bolnisi, Georgia (în sudul capitalei Tbilisi), precum și stabilirea posibilelor surse de poluare și impactul acestora asupra mediului regiunii. Lucrarea analizează conținutul elementelor toxice din solurile irigate adiacente exploatării miniere și fabricii de prelucrare.
Toate mostrele de sol și apă au fost analizate cu ajutorul aparatului Perkin Elmer, folosind metoda atomo-adsorbtivă. Astfel au fost identificate concentrări difereite ale metalelor grele. Studiul nostru a arătat că peste jumătate din teritoriul analizat este serios poluat cu cupru și zinc. Unele areale din regiune pot fi considerate chiar poluate catastrofal. Irigațiile au un rol major în acest sens, întrucât aceste teritorii sunt irigate intens folosind apa râurilor în care se deversează apa folosită la întreprinderea minieră. Prin urmare, aceste ape ajung în sol prin intermediul irigațiilor.
Studiul prezent demonstrează că metalele grele, în primul rând cupru, zinc și mangan, au efecte negative majore asupra tuturor proprietăților solului, compoziției acestuia și proceselor pedogenetice, fapt evidențiat foarte bine de deteriorarea potențialului hidro-fizic al solului. O corelație echilibrată între fazele solidă, lichidă și gazoază este întreruptă. În solurile puternic poluate, au loc procese de compactare care duc la o creștere rapidă a densității solului, cu o deteriorare critică a porozității și permeabilității stratului de sol.

Volum XI |

Aspecte formale și legale privind peisajul forestier din Polonia

Rezumat: Articolul prezintă posibilitățile privind amenajarea forestieră stabilite în urma analizării documentelor legislative (acte și regulamente) valabile în Polonia cu privire la organizarea spațiului, conservarea naturii și a pădurii. Rezultatele obținute indică faptul că aspectele legate de abordarea peisagistică capătă o importanță tot mai mare în atingerea obiectivelor privind managementul pădurilor în Polonia. În păduri, pe lângă acţiunea asociată protecţiei peisajului, managementul şi planificarea reconstrucţiei suprafeţelor împădurite, păstrând toate zonele deschise într-o stare naturală sau aproape naturală, limitâns suprafaţa copacilor căzuţi, crescând diversitatea ecotonurilor. Astfel posibilităţile de proiectare a peisajului se ocupă în special de aspecte culturale şi de management. În acelaşi timp s-a observat o lipsă a referinţelor faţă de scopul soluţiilor aplicate în silvicultură.

Volum XI |

Evaluarea potenţialului turistic al peisajelor din Georgia

Rezumat: Scopul principal al acestui studiu îl reprezintă elaborarea metodologiei pentru evaluarea potențialului turistic al peisajului, pe baza analizei spațio-temporare și a sintezei complexelor teritoriale naturale (CTN). Studiul de față vizează întregul teritoriu al Georgiei. Pentru acest scop, am folosit foarte multe date statistice, observații pe teren desfășurate într-o lungă perioadă de timp pentru diferite tipuri de peisaje, precum și materiale cartografice. Toate datele au fost grupate în funcție de trei factori principali, și anume factori naturali, socio-economici și culturali-istorici. O atenție deosebită a fost acordată sistematizării datelor obținute din sursele geografice și statistice, cu referire la datele geografice pentru diferite unități de peisaj, estimării principalilor factori generatori, funcții și potențialului turistic, creării unui inventar al peisajelor și cartării tematice. Studiul se bazează pe o analiză comprehensivă, care permite definirea unui potențial semnificativ sau redus al diferitelor unități de peisaj, permițând compararea potențialului turistic pentru mai multe peisaje, ținând cont de parametrii integrați rezultați în urma analizei multifactoriale. Studiul prezintă principalele trăsături ale repartiției neuniforme a potențialului turistic al peisajelor din Georgia. Baza cartografică a studiului o reprezintă Harta peisajelor Georgiei la scara 1:1.000.000 și 1:500.000, unde sunt figurate tipurile de peisaj, subtipurile, genurile și tipurile de CTN. Toate aceste date au fost procesate cu ajutorul SIG, în final fiind obținute mai multe hărți tematice.

Volum XI |

Caracteristici ale rețelei de așezări urbane din Republica Macedonia

Rezumat: Această lucrare analizează rețeaua de așezări urbane din Republica Macedonia, distribuția lor teritorială și operativitatea lor. Este prezentată situația actuală și perspectivele pentru dezvoltarea urbană a așezărilor (dezvoltarea actualelor așezări și creșterea promitățoare a unora, care să le permită schimbarea statutului, devenind așezări urbane). Scopul principal al lucrării îl reprezintă evidențierea direcțiilor de răspândire a populației în teritoriul Republicii Macedonia, care în momentul de față prezintă caracteristici nefavorabile. Atenție deosebită a fost acordată următoarelor caracteristici economico-funcționale ale așezărilor: posibilități de transport, navetism și alte criterii.