fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Poluarea atmosferică datorată dispersiei lavei vulcanului islandez – cazul orașului Bruxelles

Rezumat: În aprilie 2010, stratovulcanul islandez Eyjafjallajökull a aruncat nori mari de cenușă vulcanică care au generat situații haotice pentru traficul aerian din emisfera nordică. În urma acestui fenomen, impactul poluării atmosferice poate avea foarte multe efecte asupra sănătății populației care trăiește în regiunile afectate. Din acest motiv, studiul particulelor aeriene aduse de către norii de cenușă trebuie să cuprindă nu numai concentrațiile lor exprimate în μg/m3, dar și dimensiunea, forma și compoziția lor chimică. Rezultatele au arătat că în zilele erupției au fost înregistrate unele perioade cu concentrări mai mari ale particulelor macrogranulare (între 2,5 și 10 μg). Sfericitatea (R1) și rugozitatea (R2) au indicat caracteristici specifice ale particulelor, sugerând distanța mare față de locul de origine. Mai mult, în timpul erupției s-a înregistrat o creștere de până la 4 ori a elementelor K, AL, Ca, Na și Si, caracteristice lavei riolitice.

Volum XI |

Adoptarea conturilor MCNCM pentru emisiile atmosferice in Ungaria

Rezumat: Fenomenele actuale de accelerare a schimbărilor climatice și încălzirii globale au obligat oamenii de știință și autoritățile să conceapă un sistem cuprinzător și fiabil pentru identificarea principalelor cauze și surse ale acestor fenomene adverse. MCNCM (Matricea Contabilității Naționale cu Conturile de Mediu) elaborată de EUROSTAT a devenit tot mai populară, întrucât pune accentul pe impactul activității societății asupra mediului, legând indicatorii economici de fluxurile de mediu. Articolul prezintă rezultatele activității desfășurate în cadrul Oficiului Central de Statistică din Ungaria pentru adoptarea și dezvoltarea continuă a sistemului MCNCM și demonstrează schimbările cruciale care s-au produs în emisiile unor poluanți majori între 2000 și 2009, având în vedere și indicatorii economici.

Volum XI |

Utilizarea tehnicilor GIS în evaluarea calității vizuale a peisajului: o abordare metodologică aplicată la Piatra Neamț, România

Rezumat: Studiul de față demonstrează fezabilitatea utilizării tehnicilor SIG în evaluarea calității vizuale a peisajului. Pe baza modelului digital al terenului realizat după planurile topografice la scara 1:5000 s-a efectuat aplicația Viewshed analysis pentru 5 puncte ale teritoriului, selectate după criterii obiective. S-a încercat o cuantificare a valorilor vizuale ale peisajului din aria municipiului Piatra Neamț în urma analizei obiective a realității din teren reflectate din punctele de observație, dar și prin prisma percepției umane (domeniu mai greu acceptat de comunitatea științifică). Astfel, se poate ajunge la valori precise ale peisajului, singurul element mai greu cuantificabil fiind percepția umană. Aplicația a fost posibilă plecând de la interpretarea matematică a peisajului propusă de Neuray G. in 1987, urmând ca un rol deosebit de important în atingerea rezultatelor dorite să-l aibă tehnicile specifice SIG amintite anterior. Scopul principal este de a vedea potenţialul peisagistic obiectiv al teritoriului studiat, însă această aplicație poate fi realizată pentru orice areal.

Volum XI |

Expansiunea şi evoluţia peisajului industrial în cadrul sectorului 4 al municipiului Bucureşti

Rezumat: Municipiul Bucureşti, sub impactul noilor politici de după 1990, înregistrează o tranziţie de la o economie de piaţă centralizată la una descentralizată, cu implicaţii numeroase la nivelul tuturor componentelor de mediu. Ca urmare a acestor transformări economice şi politice, peisajul urban, şi în special cel industrial, a înregistrat un evident recul structural şi funcţional. Analiza întreprinsă de noi are drept scop evaluarea dinamicii spaţio-temporale a peisajului industrial din cadrul sectorului 4 al municipiului Bucureşti, pornind de la hărţile istorice disponibile pentru perioada 1900-2010. Cercetările întreprinse cu ajutorul metodelor şi tehnicilor G.I.S. la care se adaugă completarea fişelor de observaţie, reflectă la nivelul anilor 1900-2010 existenţa a trei perioade distincte: 1900-1945, cu un peisaj industrial incipient, 1945-1989, cu un peisaj industrial de tip platformă (Progresu, Berceni, IMGB etc.), şi 1989 – prezent. După 1989, destructurarea unor întreprinderi şi în mod deosebit a platformelor industriale a condus la fragmentarea până la dispariţie a peisajului industrial. Remanenţa problemelor de mediu, amplificarea lor în raport cu schimbarea funcţiilor unor cartiere şi extinderea necontrolată a rezidenţialului, sunt doar câteva aspecte care ar trebui să se constituie în priorităţi ale programelor de dezvoltare urbană la nivelul sectorului 4 al municipiului Bucureşti.

Volum XI |

Schimbările modului de utilizare a terenurilor în bazinul hidrografic Bâsca Chiojdului şi evaluarea impactului acestora asupra mediului

Rezumat: Lucrarea îşi propune analizarea calităţii mediului la nivelul bazinului hidrografic Bâsca Chiojdului prin calculul unei varietăţi de indici de mediu: indicele de presiune umană prin dinamica demografică, indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole, indicele de naturalitate, indicele de artificializare şi indicii transformării de mediu (environmentale). Alegerea unui caroiaj de 1 kmp în vederea calculării şi comparării acestor indici la nivel de bazin hidrografic, permite o analiză mult mai concisă asupra calităţii mediului. Ulterior, dinamica temporală a valorilor indicilor de mediu este evidenţiată prin intervalul de 40 de ani ales în analiza a factorului uman, şi prin sectarea anului 2005, ca an de referinţă. Rezultatele, materializate în valorile obţinute în urma aplicării formulelor de calcul ale indicilor de mediu (Indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole – 44,19% suprafeţele agricole; Indicele de naturalitate al peisajului – 50,82%; Indicele de artificializare a peisajului – 2,32%; Indicele transformării de mediu: varianta Maruszczak – 33,92; variantei îmbunătăţită – 1,09; varianta completată – 10,83) redau starea mediului. Măsurile propuse, în vederea stabilizării şi menţinerii calităţii bune a mediului în bazinul hidrografic Bâsca Chiojdului vizează în principal ecosistemul forestier, deoarece prin funcţionalitatea sa protectoare asupra mediului este cel mai important factor de menţinere a echilibrului.