fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Identitate și dezvoltare durabilă în turismul rural

Rezumat: Există multe studii care vorbesc despre „anonimatul”, în care țara noastră se scufundă, în termeni de identitate turistică internațională, a simbolurilor care ne definesc. Niciodată nu am știut să ne promovăm folosind elementele unice pe care le avem și nu pentru că nu avem aceste caracteristici unice, ci pentru că este posibil ca noi să nu știm sau să fi uitat ce ne reprezintă cu adevărat. Au fost mai multe inițiative, unele dintre ele recente și costisitoare de a crea și de a promova un brand de țară, pornind de la turism, dar acestea nu au avut impactul scontat. De ce nu au avut impactul scontat? Avem un element/elemente care pot da o imagine durabilă, nu una temporară, pentru noi și pentru turismul rural românesc? Sunt satul, tradițiile, precum și gastronomia elemente de identitate turistică pentru satul românesc ca un element în cadrul ofertei turistice? Ce simboluri, valori, idei, sentimente, emoții, locuri, personalități, produse alimentare, expresii artistice sunt, prin excelență adevărat românești? Câți dintre noi le recunoaștem? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări la care vom încerca să răspundem, nu cu disperare, dar cu interesul unei persoane care nu este doar atrasă de turism și valorile sale, cu mesajul său de-a lungul timpului. Articolul încearcă să sublinieze rolul identității în promovarea unui produs turistic, satul românesc, o comoară de mare preț până în prezent, pe baza unei metodologii adecvate de cercetare în geografia turismului (chestionare, diagnostic, analiză de prospecțiune, etc.).

Volum XI |

O abordare empirică a produselor tradiţionale din Europa vis-a-vis de cele tradiţionale din România

Rezumat: Valorificarea produselor tradiţionale constituie sursă de venituri pentru mulţi producători europeni care au obţinut certificarea de produse tradiţionale la nivel european, prin intermediul acestei certificări mulţi dintre ei scăpând astfel de la faliment. Cercetarea si-a propus să afle situaţia la nivel european, respectiv la nivelul României, a certificării produselor tradiţionale. În final au fost trase concluzii pe baza rezultatelor, urmate de recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei din România.

Volum XI |

Oportunități de dezvoltare a turismului pe digul râului Letea din rezervația naturală a biosferei Delta Dunării

Rezumat: La nivelul Deltei Dunării domină zonele rurale. Digul râului este Letea- localitatea C.A. Rosetti fiind considerată cea mai izolată așezare din România. Realizarea unui instrument strategic pentru dezvoltarea turismului în localitatea Rosetti pentru a transforma întregul său patrimoniu natural și cultural, s-a dovedit a fi o problemă cu mai multe etape, având în vedere contextul economic și social al așezărilor umane. Dezvoltarea socio-economică depinde de un transport minim și de căi de acces rutiere.
Problema principală este de a schimba gestionarea resurselor existente și de a reduce fenomenul de depopulare accentuată și subdezvoltarea economică actuală. Există multe dezavantaje, iar ultimii 20 de ani au adus schimbări esențiale pozitive în viața comunității.
Gradul de izolare geografică nu trebuie să fie primordial și își poate diminua influența prin extinderea și modernizarea liniilor de comunicație și a nivelului de trai prin crearea de facilități și utilități, prin diversificarea ocupațiilor locale. Există oportunități reale de investiții pentru a începe lucrările și pentru a dezvolta turismul rural în această situație.

Volum XI |

Aspecte privind comunicarea în turism. Studiu de caz: Munții Poiana Ruscă (România)

Rezumat: Turismul este un fenomen pentru care comunicarea este în mod special importantă, fiind responsabilă în bună măsură de tranformarea turiștilor potențiali, în turiști efectivi. Articolul pornește de la paradigma, funcțiile și factorii comunicării în turism și analizează modul în care se realizează comunicarea turistică în cazul arealului turistic Munții Poiana Ruscă. Acesta este un spațiu montan cu un potențial turistic complex, situat în interiorul izocronei de 1,5 ore față de mai multe centre urbane, ceea ce-l face atractiv pentru turismul de proximitate, de week-end. Analiza a avut în vedere mai multe componente: comunicarea din spațiile emițătoare, comunicarea din arealul studiat, respectiv comunicarea prin intermediul spațiului virtual. Concluzia evidențiază, În raport cu teoria generală a comunicării și a practicii comunicării în turism, concluziile relevă câteva elemente de constrângere din partea emițătorului – insuficienta atenție acordată publicității, nerealizarea unui mesaj coerent –, respectiv din partea receptorului – absența unui interes predilect către turismul în aer liber, de drumeție.

Volum XI |

Posibilitatea dezvoltării unui traseu turistic etnofolcloric în Regiunea de Vest

Rezumat: În condiţiile actuale, în care se încearcă o globalizare la nivel european, cultura şi folclorul sunt elementele care ne ajută să ne păstrăm identitatea. Resursele turistice dintr-o zonă, din categoria folclor pot constitui punctele de plecare pentru dezvoltarea unui turism de nişă.
Regiunea Vest cuprinde patru judeţe ale României şi numeroase resurse turistice din sfera etnofolclorului.
Prin prezentarea celor mai deosebite astfel de resurse am încercat să trezesc interesul atât a agenţilor economici, comunităţilor locale, specialiştilor, cât şi a potenţialilor turişti.