fg
Volum X |

Asupra modificărilor antropice ale mediului şi necesităţii restaurării Luncii Dunării în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Bechet

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze modificările antropice care au avut loc în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Bechet al Luncii Dunării pe parcursul ultimelor două secole. Cercetarea a pornit de la nevoia obţinerii unei baze de date comprehensive reale cu privire la extinderea, natura şi caracteristicile structurilor topo-hidrografice, edafice şi biologice apărute sub influenţa antropică, la relaţia lor cu schimbările survenite în modul de utilizare a terenurilor şi la funcţionalitatea lor prezentă. O atenţie deosebită este acordată acestor din urmă transformări în perioada de după 1989. Tipurile primare de modificări topografice şi hidrografice rezultate din activitatea geomorfică umană în Lunca Dunării sunt analizate în legătură cu utilizarea terenurilor în regiune. Studiul transformărilor de mediu din sectorul de luncă a pornit de la materiale cartografice şi statistice relevante pentru secolele XIX – XXI. Pentru perioada post-comunistă, o analiză mai detaliată a dinamicii modului de utilizare a terenurilor a fost posibilă prin valorificarea bazei de date Corine Land Cover. Datele astfel obţinute au fost verificate şi completate cu rezultatele vizitelor de studiu în teren, absolut obligatorii în contextul în care s-a constatat că baza cartografică prezintă deficienţe şi nu este adusă la zi.

Volum X |

Infrastructura de alimentare cu apă din Câmpia Olteniei în timpul ultimului deceniu. Caracteristici teritoriale şi aspecte cantitative privind producerea şi consumul de apă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a analiza disparităţile teritoriale ale infrastructurii de apă din Câmpia Olteniei. Lucrarea se axează pe următoarele aspecte principale, specifice pentru dinamica generală a infrastructurii de distribuţie a apei în ultimul deceniu:
– creşterea numărului de aşezări conectate la reţeaua de distribuţie a apei potabile;
– aspecte cantitative privind producţia de apă potabilă (m3/zi) şi diferitele tipuri de consumatori (mii m3).
Articolul intenţionează să valorifice baza de date la nivel de NUTS V (TEMPO Online serii de timp, Institutul Naţional de Statistică) şi să ilustreze cartografic principalele schimbări înregistrate de indicatorii statistici utilizaţi pentru analiză: numărul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) conectate la reţeaua de distribuţie a apei, lungimea infrastructurii de distribuţie a apei, capacitatea instalaţiilor de a produce apă potabilă, consumul de apă pe tipuri de consumatori). În Câmpia Olteniei, creşterea UAT-urilor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile a fost legată de dezvoltarea operatorului regional pentru managementul apei – Compania de Apă Oltenia. În ciuda punctelor sale slabe, acest actor principal de pe piaţa apei din Oltenia va include staţii de lucru în două oraşe mici (Băileşti şi Calafat), asigurând astfel o mai bună distribuţie a apei pe un areal mai extins din Câmpia Oltenia. În ultimii zece ani, infrastructura de distribuţie a apei a devenit mai accesibilă pentru aşezările şi populaţia rurală. Producţia de apă potabilă a scăzut (capacitatea instalaţiilor de a produce apă potabilă era cu 1,1% mai mică în 2008 decât în anul 2000) în ultimul deceniu, această dinamică fiind corelată cu evoluţia negativă a populaţiei totale (numărul locuitorilor a scăzut cu 98 736 persoane între 1990 şi 2009) în Câmpia Olteniei, precum şi cu reducerea activităţilor agricole şi industriale. Consumul în funcţie de cele două categorii de consumatori (consumatori casnici şi alte tipuri = agenţi economici) se caracterizează printr-o descreştere diferită: în cazul consumatorilor casnici se înregistrează o scădere de numai 17%, faţă de 49,2% în cazul celuilalt tip de consumatori. Această dinamică poate fi pusă pe seama restrângerii activităţilor economice, implicit a diminuării marilor consumatori de apă din agricultură şi industrie.

Volum X |

Dinamica unor suprafeţe forestiere în bazinul Vâlsan

Rezumat: Studiul de caz se referă la dinamica suprafețelor forestiere din Bazinul Râului Vâlsan, între afluenții acestuia: Valea Mierlei-Valea Bunești, în perioada 1904-2004. Dinamica a fost evidențiată cartografic pe paliere de timp astfel: 1904, 1973, 1981, 1994, 2004. Suprafața forestieră din sectorul analizat s-a restrâns foarte mult odată cu creșterea presiunii umane. În consecință ecosistemele forestiere s-au îndepărtat de echilibru, iar pădurea nu-și mai poate îndeplini funcția de protecție și hidrologică în contexul în care regiunea analizată a fost declarată rezervație mixtă.

Volum X |

Problema sistemului sanitar în Țara Severinului prin prisma dezvoltării regionale

Rezumat: Dificultăţile înregistrate în sistemul de sănătate, după 1989, sunt generate, în principal, de lipsa resurselor materiale şi umane şi de consecinţele fireşti ale stagnării procesului de reformă, care au influențat negativ repartiţia serviciilor medicale în cele două medii, urban şi rural, din Țara Severinului. Furnizarea și accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calități a vieții, dar și pentru dezvoltarea economica si sociala, în special a zonelor rurale. Acestea, mai ales cele cu populație dispersată (zona montană și de podiș din Țara Severinului), reprezintă provocări unice pentru gestionarea și utilizarea serviciilor medicale. Necesitatea îmbunătăţirii sprijinului acordat grupurilor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate (Marga, Negrușa, Moisești), sau a bolnavilor care necesită în mod obligatoriu dializă de 3 ori pe săptămână. Nivelul scăzut de dezvoltare economică a generat probleme legate de existența, calitatea și accesibilitatea serviciilor de asistență socială și în special în cadrul serviciilor de îngrijire temporară sau permanentă. Actualele măsuri de reformă se adresează atât restructurării modului de organizare şi funcţionare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, dar şi în sensul dotării și reutilării unităților sanitare, asigurarea de tehnică medicală de ultimă oră, dublată de un proces de formare continuă a personalului medical şi a personalului de îngrijire. În prezent, prin Programul de Dezvoltare Locală 2006-2013, cu ajutorul fondurilor structurale europene, se dorește elaborarea și aplicarea unui program special pentru modernizarea dispensarelor comunale, asigurarea acestora cu medici, crearea de puncte farmaceutice şi farmacii săteşti, eliminarea navetismului medicilor şi asigurarea de condiţii concrete pentru ca medicii şi cadrele sanitare să se integreze în comunităţile locale.

Volum X |

Orientarea alegătorilor la alegerile prezidenţiale din România din 1990-2009

Rezumat: După schimbarea regimului politic în 1989, România a revenit treptat la democraţie. Această revenire este evidenţiată de procesul electoral, un rol important avându-l alegerile prezidenţiale. Primele alegeri după 1989 fac excepţia, când alegerile au fost câştigate detaşat, încă din primul tur, de candidatul partidului care a asigurat o majoritate absolută în cadrul puterii legislative (Ion Iliescu, Frontul Salvării Naţionale), toate celelalte alegeri asigurând un câştigător abia după cel de-al doilea tur. Victoriile au fost împărţite între candidaţii de stânga şi cei de dreapta, două decenii la care am asistat la câteva succedări la putere (ca şi în cazul alegerilor parlamentare). De asemenea, este necesară continuitatea în preferinţele electorale în anumite regiuni („Vechiul Regat” votând în general candidaţii de stânga ai social democraţilor), în timp ce regiunile centrale şi de vest şi capitala au votat constant candidaţii de dreapta. Între aceste elemente de consistenţă, electoratul maghiar înregistrează oscilaţii ale alegătorilor între stânga şi dreapta.