fg
Volum X |

Câteva aspecte sociale rezultate în urma închiderii minelor din zonele defavorizate ale judeţului Bihor, România

Rezumat: În anii care au urmat după 1990, regiunile miniere din Europa de Est au trebuit să facă faţă unor provocări identice: restructurarea industrială masivă, pierderea piețelor tradiționale, şomaj ridicat, creșterea prețurilor și scăderea dramatică a nivelului de trai. Autoritățile au încercat să promoveze politici de dezvoltare socio-economică, pentru a îmbunătăți situația zonele grav afectate de restructurare industrială și minieră, numite „zone defavorizate”. Comunităţile miniere defavorizate din Bihor, puternic ancorate în activități miniere, au trebuit să se confrunte cu un proces de reconversie economică. Materialul prezintă aspecte din istoria activităților de exploatare minieră din judeţul Bihor, examinând câteva aspecte sociale ale închiderii minelor din respectivele zone defavorizate. Rezultatele studiului arată că închiderea minelor determină schimbări demografice, închiderea industriei împreună cu dispariția locurilor de muncă vitale, ducând la scăderea populației.

Volum X |

Schimbarea modului de utilizare a terenurilor în „micile grădini de tip hobby” din aria periurbană a oraşului Szeged, Ungaria

Rezumat: Una din principalele caracteristici ale franjei rur-urbane este transformarea rapidă a peisajului hibrid. Această utilizare mixtă a terenurilor se află într-o permanentă schimbare şi a devenit evidentă în Ungaria la începutul anilor 1990. Înainte de perioada tranziţiei, procesul de dezvoltare era reglat şi determinat de către guvernul naţional. În tranziţia post-socialistă, economia de piaţă a transferat ariile periurbane într-un alt context. Scopul acestei lucrări este să prezinte evoluţia franjei rur-urbane a unei ţări post-socialiste pe parcursul diferitelor regimuri, cu condiţii diferite. În plus, nu numai regimurile diferite determină transformarea ariei periurbane în ţările post-socialiste, dar, în acelaşi timp, determinanta administrativă şi istorică a spaţiului urban produce alte tipuri de localizare şi dezvoltare faţă de situaţia precedentă. Astfel, cel de-al doilea obiectiv al lucrării este să pună în discuţie modul în care contextul regional (Marea Câmpie Ungară) în care sunt poziţionate oraşele poate determina modificările franjei rur-urbane. ‘Grădina de tip hobby’ este un spaţiu urban important al ariilor periurbane. Acestea au fost create în anii 1960. Grădinile aveau funcţii agricole şi recreative. Înainte de 1989, ele reprezentau o parte semnificativă a economiei şi vieţii sociale din Ungaria. Oamenii deţineau terenuri, de unde proprietarii putuseră să vândă propriile legume în timpul socialismului. Ulterior tranziţiei, grădinile şi-au pierdut rolul, fiind importante ‘doar’ la nivel local. În ultimii 15 ani, aceste grădini au suferit schimbări variate. Funcţiile şi modul de utilizare a terenurilor în micile grădini de tip hobby s-au diversificat. Aria franjei rur-urbane a oraşului Szeged are grădini mai numeroase şi mai diversificate decât situaţia curentă din Marea Câmpie Ungară. Astfel, Szeged este un exemplu potrivit pentru a prezenta dezvoltare franjei rur-urbane, în special pentru aspecte privind transformarea ariilor cu mici grădini de tip hobby din Ungaria.

Volum X |

Siguranţa şi securitatea în turism. Studiu de caz: România

Rezumat: Pentru multe state, turismul prezintă o importanță economică deosebită, având o contribuție însemnată la PIB. Ca urmare, numărul turiștilor internaționali este foarte important. În întreaga lume însă, există tot mai multe amenințări și pericole, și prin urmare turiștii sunt din ce în ce mai conștienți de necesitatea unei destinații sigure. Turiștii străini sunt educați în spiritul siguranței turistice, iar atunci când aleg o anumită destinație de vacanță, acest aspect contează foarte mult. Imaginea unei țări sau a oricărei destinații turistice depinde de calitatea produselor turistice, care se referă nu doar la patrimoniul natural și cultural sau la mediul economic, ci și la climatul social și politic, ordinea în stat și siguranța cetățenilor. O țară care este percepută ca fiind o destinație sigură poate folosi această imagine ca un avantaj competitiv și poate să atragă diferite segmente ale pieței turistice internaționale. Lucrarea abordează unele aspecte privind siguranța în turism, punând accent pe principalele aspecte ale siguranței turistice în România. Pentru acest lucru, a fost analizat indicele competititivității călătoriilor și turismului (cu accent special pe cel de al treilea pilier – Siguranța și securitatea) și au fost interpretate rezultatele unui chestionar on-line completat de managerii și angajații din activitățile turistice.

Volum X |

Dezvoltarea turistică a spaţiului aferent Transalpinei. Premise şi posibilităţi

Rezumat: Lucrarea evidenţiază premisele relansării turismului: importanţa “Transalpinei”, intersectarea ei cu trasee de intensă mobilitate pendu-latorie a populaţiei, cumulul de elemente naturale şi antropice cu valoare turistică deosebită, gradul ridicat de antropizare la periferia nordică şi sudică prin aşezările străvechi de tip “mărginime”, inserţiile antropice în spaţiul montan generate de o economie montană diversificată, accesibilitatea fără dificultate pe văi şi pe interfluvii domoale care facilitează circulaţia turistică. Premisele naturale deosebit de favorabile, cumulul de potenţial antropic prin plusvaloarea etnografică şi etnofolclorică, precum şi modernizarea rutelor de legătură pe direcţia nord-sud şi est-vest susţin dezvoltarea turismului în spaţiul montan aferent Transalpinei. Am evidenţiat particula-rităţile distincte ale unor modele turistice. Se disting două zone turistice etnofolclorice, două axe turistice principale (una transversală faţă de masa montană în lungul Translpinei şi alta longitudinală în lungul Văii Lotrului şi Jiului de Est), axe turistice secundare (urmăresc culmile montane) precum şi două arii urbane la extremităţi (Sebeş la nord şi Novaci la sud) cu rol de atracţie şi de dirijare a fluxului turistic. Finalitatea acestui demers este aceea a diminuării turismului de tranzit şi a dezvoltării turismului de sejur, precum şi diminuarea sezonalităţii prin diversificarea formelor de turism. Acestea necesită o strategie coerentă de dezvoltare la nivel naţional şi o integrare în contextul regional, proiecte comune interjudeţene, implicarea responsabilă a autorităţilor locale şi a operatorilor în turism şi eforturi financiare susţinute.

Volum X |

Planificarea protecţiei mediului natural şi dezvoltarea turismului în Cheile Turzii

Rezumat: Conservarea diversității biologice a apărut ca urmare a artificializării necontrolate a mediului natural. Pentru a proteja habitatele vulnerabile, o serie de măsuri și politici de protecție au fost adoptate la nivel mondial. În cele mai multe cazuri au fost înființate arii protejate, care pentru a fi viabile atât din punctul de vedere al protecției biodiversității, cât și pentru a asigura bunăstarea populației locale, au integrat și activități economice de exploatare a resurselor, cum ar fi turismul. Cheile Turzii este o astfel de zonă, profund rurală, unde există declarate două rezervații naturale complexe : Cheile Turzii și Cheile Turenilor. Totuși, statutul de zonă protejată nu este respectat, populația locală ducând un trai de subzistență, exploatând resursele naturale ale rezervațiilor. Soluția de dezvoltare a zonei ar fi promovarea turismului și a activităților cu impact minim asupra mediului natural. Astfel este necesară elaborarea unui plan de organizare teritorială, pentru a reglementa arealele de protecție, cele de exploatare și cele de dezvoltare viitoare.