fg

Subscribe2


 

Volum X |

Rolul graniţelor în tendinţele demografice din Ungaria

Rezumat: În perioada comunistă, graniţele internaţionale erau închise în Ungaria. Regiunile de graniţă se aflau într-o situaţie dezavantajoasă şi se confruntau cu o emigraţie ridicată. Regiunile de graniţă din cadrul judeţelor (nivelul 3 NUTS) se confruntă cu o situaţie similară. Această lucrare încearcă să descrie tendinţele de modificare a populaţiei din localităţile maghiare în corelaţie cu situaţia zonelor de graniţă. Aşezările au fost împărţite în trei grupe conform localizării / funcţiei (graniţă internă, graniţă de judeţ, graniţă internaţională) şi s-a ajuns la concluzia că tendinţele demografice ale celor două regiuni de graniţă sunt similare.

Volum X |

Evoluţia şi repartiţia în teritoriu a populaţiei rurale din România la începutul secolului XXI

Rezumat: Satul, ca formaţiune socio-economică teritorială, reprezintă expresia permanenţei şi continuităţii teritoriale în relaţie cu factorii genetici şi dinamici, precum şi cu fazele de populare şi umanizare a spaţiului geografic. În condiţiile actuale se manifestă o serie de fenomene datorate scăderii natalităţii, a migraţiei interne şi externe, cu impact direct asupra procesului de îmbătrânire a populaţiei din România. În cei 20 de ani care au trecut de la căderea regimului comunist în 1989, populaţia ţării a scăzut cu aproximativ 1.713.000 locuitori, din care 1.195.000 doar în mediul rural. Fenomenul de declin demografic a continuat şi în perioada 2000-2009, dinamica negativă fiid mai accentuată în mediul rural (-49‰), comparativ cu mediul urban (-37‰). În vederea găsirii unor soluţii la multiplele probleme cu care se confruntă populaţia rurală, este necesară o abordare strategică optimă şi stabilă în timp.

Volum X |

Evenimentul „Noaptea Muzeelor” – profilul demografic al vizitatorilor din Serbia

Rezumat: Scopul acestui articol este acela de a prezenta diferenţele legate de structura vizitatorilor care participă la acest tip de eveniment, precum şi dependenţa acesteia de locul în care se desfăşoară evenimentul. Evenimentul „Noaptea Muzeelor” a avut loc pentru prima dată în Germania (Berlin) în 1997, scopul său fiind popularizarea turismului cultural şi a complexelor muzeale. În Serbia, evenimentul a devenit popular şi participarea numeroasă începând cu 2005. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în Belgrad, apoi, începând cu 2007, şi alte oraşe s-au alăturat programului. Pentru prezentul studiu, a fost organizat un sondaj de opinie (o analiză în funcţie de vârstă, sex, structură şi activitate economică). Eşantionul a fost împărţit pe trei grupe de vârstă. Cercetarea la nivel teritorial a inclus oraşele Belgrad şi Novi Sad.

Volum X |

Provocări pentru geografia din Ungaria: Perspective ale „Studiilor dizabilităţii” în Ungaria

Rezumat: În Ungaria, persoanele cu dizabilităţi reprezintă unul dintre cele mai oprimate şi marginalizate grupuri sociale. În ultimele două decenii, acestea au devenit din ce în ce mai „vizibile” pentru ştiinţele sociale, dar, din păcate, dizabilitatea nu este încă luată în considerare în geografia umană. Totuşi, problema apare în media, discursuri publice şi dezbateri politice, iar geografia „vestică” oferă chiar şi exemple concrete de astfel de studii. Scopul principal al lucrării prezente este acela de a demonstra că dizabilitatea ca subiect de cercetare poate fi tratat cu succes şi de geografia din Ungaria. Articolul este astfel structurat în trei părţi principale. În primul rând, acesta trece în revistă „cercetările geografice” cu privire la cele mai marginalizate grupuri sociale din societatea maghiară şi cele mai importante arii de cercetare, precum şi rezultatele obţinute de cercetători din diverse domenii ale ştiinţei. În al doilea rând, scoate în evidenţă şi unele abordări practice, subiecte şi metode de cercetare utilizate în „geografia dizabilităţii”, o subdisciplină a geografiei anglo-americane. În final, lucrarea se axează pe modul în care geografia dizabilităţii ar putea fi folosită în Ungaria şi totodată oferă exemple bazate pe propriile cercetări.

Volum X |

Dezindustrializarea şi schimbările structurale ale fluxurilor de navetişti din Serbia

Rezumat: Scopul studiului este acela de a evidenţia legătura dintre dimensiunea şi direcţiile fluxurilor de navetişti şi schimbările actuale din structura economică a Serbiei. Chiar dacă creşterea numărului de navetişti per total, precum şi a navetiştilor angajaţi în sectorul industrial a fost evidentă la nivel naţional, la nivel local, rezultatele cercetărilor au indicat o scădere considerabilă a navetiştilor din domeniul industrial în cazul marilor centre industriale („victimele tranziţiei”). Nefiind pregătite pentru transformări rapide, centrele industriale se confruntă cu probleme economice (structură economică mono-funcţională, colapsul marilor sisteme, anteprenoriat nedezvoltat, proces de privatizare lent), structurale (rată mare a şomajului), sociale şi demografice. În consecinţă, s-au produs schimbări în intensitatea şi structura fluxurilor migratorii.