fg
Volum VIII |

Riscuri meteo-climatice în Câmpia Timişului cu impact asupra agriculturii

Rezumat: Lucrarea are ca obiectiv investigarea factorilor de stres termic şi de risc din perioada de maximă sensibilitate a grâului de toamnă (înspicare – înflorire – umplerea bobului). Prin intensitatea, frecvenţa şi durata lor pot avea efecte negative asupra stării de vegetaţie, determinând în final reducerea uşoară, moderată sau severă a producţiei. Studiul s-a desfăşurat la două staţii meteorologice situate în Câmpia Timişului: Timişoara şi Banloc. Cunoscând incidenţa, frecvenţa, durata şi intensitatea stresului agrometeorologic şi ai parametrilor de risc şi ai vulnerabilităţii recoltei, apare posibilitatea de minimizare a impactului lor asupra producţiilor prin adoptarea anumitor strategii şi măsuri de protecţie la nivel local.

Volum VIII |

Consideraţii privind valul de căldură din luna iulie 2007

Rezumat: În lucrare este analizată evoluţia valului de căldură, care a afectat România în intervalul 15-24 iulie 2007. Acesta a fost cel mai intens val de căldură al lunii iulie şi cu durata cea mai mare din toată perioada de când se fac observaţii meteorologice sistematice în România. A afectat întreaga ţară, cu excepţia arealului de munte unde efectele au fost minime şi în mod deosebit sudul şi vestul. Temperatura maximă absolută a lunii iulie a fost depăşită cu 0.8°C, marcând un important salt în evoluţia temperaturilor lunii iulie, care în contextul încălzirii climatice globale are semnificaţii importante. Valul de căldură a afectat în mod deosebit Ungaria, Italia, Grecia, România, R. Moldova şi Ucraina. Consecinţele acestei evoluţii au fost resimţite în toate domeniile. Lucrarea este utilă specialiştilor în domeniul climatologiei, meteorologiei doctoranzilor, mesteranzilor, studenţilor şi tuturor celor interesaţi de problemele climatologiei.

Volum VIII |

Evoluţia scurgerii determinată de dinamica suprafeţelor forestiere în bazinul hidrografic Motru

Rezumat: Lucrarea prezintă evoluţia scurgerii, din ultimii 20 de ani, în bazinul hidrografic Motru, cu accent pe influenţa modificărilor înregistrate în arealele împădurite. Gradul diferit de împădurire atât spaţial (pe cele trei sectoare: montan, subcarpatic şi piemontan), cât şi temporal (în ultimii 20 ani) are consecinţe majore asupra regimului scurgerii şi a resurselor de apă. Astfel, rolul primordial revine în mod direct factorului azonal care are rol de regularizator şi compensator al rezervelor de apă, şi indirect, factorului antropic, din ce în ce mai pregnant, ce conduce la influenţa restrângerii suprafeţelor forestiere.

Volum VIII |

Rolul economiei culturale în competiţia urbană, cu accent special pe muzee

Rezumat: Industriile tradiţionale au fost împinse pe un plan secundar in economiile urbane ale perioadei post- Fordiste, şi ambele în schimbarea capitală, ca şi în angajare unde au fost industriile serviciu, care au devenit dominante. În consecinţă, acele oraşe au fost pe poziţie de câştig în această competiţie urbană, în care ramurile terţiare ale economiei şi serviciile îmbunătăţite (economia informaţiei, sectorul R+D) ar putea să devică motoarele dezvoltării urbane. Rolul economiei culturale în competiţia urbană a fost recent îmbunătăţit. Studiul nostru examinează rolul economiei culturale în competiţiile urbane.

Volum VIII |

Evoluţia transportului public urban în România în perioada 1950-2006

Rezumat: Deşi are numeroase tangenţe cu transporturile rutiere, transportul urban de călători reprezintă un sector de tranziţie între transporturile rutiere şi cele feroviare. Creşterea numărului de locuitori şi extinderea oraşelor, alături de nevoia de deplasare a populaţiei au determinat evoluţia transportului urban. Scopul prezentului studiu este de a arăta dinamica numărului de oraşe cu transport în comun, evoluţia şi repartiţia geografică a reţelei de tramvaie, de autobuze, microbuze şi troleibuze în perioada 1950-2006. Dinamica parcului de autovehicule şi a transportului de pasageri în acelaşi interval de timp este un alt obiectiv al acestui articol. De asemenea, am analizat evoluţia reţelei, vagoanelor şi transportului de pasageri cu metroul între anii 1980-2006.