fg
Volum XXI |

Încrederea în mass-media locală și în informațiile pe care le împărtășesc în timpul pandemiei de Covid-19: exemplul Belgradului

Rezumat: Analiza literaturii interne și străine, în special cercetările empirice anterioare referitoare la pandemii (fără a include forțele naturii și procesele pe care le creează), indică ipoteza că oamenii sunt (direct sau indirect) vinovați pentru ele. Având în vedere că mass-media transmite informații legate de intensitatea răspândirii pandemiei, rata mortalității bolnavilor etc., a fost realizat un sondaj privind încrederea cetățenilor în mass-media locală și informațiile pe care le transmit pentru a afla cât de mult contribuie mass-media la intensitatea răspândirii efectelor negative ale pandemiei de Covid 19. Au fost definite patru ipoteze ca întrebări la care au fost solicitate răspunsuri ale respondenților: frecvența informației prin diferite tipuri de media; evaluarea măsurii în care diferitele tipuri de mass-media oferă posibilitatea informării obiective; existența unei mass-media libere, independente și imparțiale în Serbia și găsirea adevărului în mass-media. Cercetarea este de tip cantitativ, realizată pe un eșantion de 600 de respondenți din orașul Belgrad folosind metoda biroului, interviuri și prin chestionare electronice, în care întrebările din prima parte au vizat variabilele socio-demografice ale respondenților, în timp ce în partea a doua grupul de variabile dependente a fost operaționalizat prin enunțuri, care au fost evaluate pe o scară Likert. Au fost oferite mai multe subîntrebări în cadrul celor patru întrebări principale. Analiza statistică descriptivă (procente, medie aritmetică), testul T, analiza varianței cu un singur factor, abaterea standard, analiza regresiei multiple și coeficientul de corelație Pearson au fost utilizate pentru analiza datelor. Nivelul de semnificație statistică a fost stabilit la p<0,05, iar toate datele obținute au fost procesate în programul SPSS, versiunea 23.

Volum XX |

Imaginea haiducilor și uslașilor și rolul acesteia în formarea sporturilor și jocurilor tradiționale ca patrimoniu imaterial al zonei ex-Iugoslave

Rezumat: Istoria și memoria culturală a mișcărilor haiducilor și uslașilor pe teritoriul balcanic este bine documentată și chiar a devenit recunoscută ca parte a patrimoniului material și imaterial din regiunea balcanică. Această importanță istorică și culturală se reflectă în cea mai mare parte în literatura epică orală, toponomastică și unele tradiții și obiceiuri locale. Scopul cercetării este de a analiza contextul moștenirii „hajduks și uskoks” pe teritoriul fostei Iugoslavii (Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru), și în special de a analiza reflectările rămășițelor culturale ale acelor mișcări evidențiate în tradițiile orale și sporturile și jocurile tradiționale ca patrimoniu cultural imaterial al regiunii. O atenție specială este acordată diverselor „jocuri și abilități haiducești” tradiționale care au fost transmise evenimentelor sportive tradiționale și reflectă asemănări mari la nivel regional. Acest lucru este confirmat de compararea evenimentelor selectate din zona ex-Iugoslavă în diferite contexte. Aceste evenimente sunt percepute ca parte a unei culturi populare vii și a unui fel de comemorare publică a mișcărilor și bătăliilor istorice ale haiducilor și uslașilor devenind recent un element prospectiv al patrimoniului cultural imaterial cu recunoaștere internațională (de ex. Olimpiada Nevesinje, Alka din Sinj, Jocurile ecvestre Ljubičevo etc.). Cu toate acestea, în timpul procesului de popularizare și globalizare, sporturile și jocurile populare tradiționale au devenit un fel de tradiție inventată în cadrul procesului de comoditizare și comercializare. Domeniul de aplicare și popularitatea unor astfel de evenimente și tradiții sportive sunt limitate și puse în pericol, cerând mai multă atenție publică, reafirmare și sprijin.

Volum XV |

Rutele culturale – destinații turistice transfrontaliere în Europa de Sud-Est

Rezumat: Rutele culturale pot deveni destinații turistice interesante datorită experienței tematice și de călătorie pe care o propun, făcând legătura între locuri, evenimente și personalități faimoase. Procesul de individualizare a rutelor culturale ca produse turistice este văzut ca un nou principiu pentru protecția, revitalizarea, utilizarea și prezentarea patrimoniului cultural. Europa dispune de un vast astfel de patrimoniu, ce datează din diferite perioade istorice. Prin urmare, și cele mai cunoscute și vizitate rute culturale se află în Europa. Există 32 de rute culturale pan-europene, dintre care unele traversează și Europa de Sud-Est. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile dintre rutele culturale din Europa de Sud-Est cu cele din restul continentului. Principalul scop este acela de a determina în ce măsură legătura acestora cu rutele deja existente contribuie la promovarea turismului din statele din Europa de Sud-Est, transformându-le în destinații turistice transfrontaliere.

Volum XIII |

Evenimente cu rol turistic in Banatul Sârbesc

Rezumat: Lucrarea analizează evenimentele cu rol turistic din Banatul Sârbesc. Aceste evenimente reprezintă baza pentru dezvoltarea inițială a turismului, precum și activități economice considerabile pentru această zonă subdezvoltată. Ele sunt legate în primul rând de tradiții, folclor și obiceiuri (etnografie), precum și de practicile și producțiile agricole (targuri, expoziții). Totuși, există mai multe evenimente cu caracter artistic, etnografic și religios, ținând cont de mozaicul etnic al acestui spațiu. În Banatul Sârbesc, în anul 2013, au fost organizate 416 evenimente cu rol turistic.

Volum XI |

Evaluarea turistică a ariilor afifaunistice importante din Banatul Sârbesc

Rezumat: Pe teritoriul Banatului Sârbesc au fost inventariate 9 arii importante cu habitate pentru păsări (arii avifaunistice importante – AAI), care reprezintă o resursă importantă pentru biodiversitate, precum și un potențial economic semnificativ care poate fi valorificat prin turism. Studiul de față se bazează pe modelul de evaluare propus de Hilary du Cros și analizează sectorul turismului și managementul siturilor AAI, investigând în ce măsură sunt atractive pentru industria turismului. Astfel, am stabilit valorile de utilitate pentru habitatele IBA, punând accent pe caracteristicile calitative și cantitative ale subindicatorilor.