fg
Volum XX |

Cum reorganizează COVID-19 migrația temporară și circulară a forței de muncă: perspectiva Serbiei și a Macedoniei de Nord

Rezumat: Pandemia de Covid-19 a cauzat forței de muncă migrante din întreaga lume provocări numeroase și specifice. Acest studiu își propune să determine cum pandemia de Covid-19 și impactul ei social au influențat migranția temporară și circulară din Serbia și Macedonia de Nord. Au fost efectuate interviuri semi-structurate, detaliate, cu 50 de participanți, pentru a înțelege mai bine obiceiurile de migrație și problemele întâmpinate. Migrația circulară și temporară a forței de muncă din Serbia și Macedonia de Nord se producere preponderent către statele UE, state apropiate din punct de vedere geografic, cu care există conexiuni de transport, și cu care migranții au deja legături foarte bine stabilite. Rezultatele arată că după izbucnirea pandemiei, respondenții s-au confruntat cu încetarea contractelor de muncă, reducerea orelor de lucru și a veniturilor. Majoritatea respondenților s-au întors și doar câțiva și-au găsit de lucru oficial în țara de origine. Impactul Covid-19 asupra locurilor de muncă ale respondenților este determinat ținând cont de reședința temporară, tip de activitate, și sectorul de activitate. Pentru migranții temporari și circulari din Serbia și Macedonia de Nord care lucrau în sectoare esențiale din state UE, riscul de a fi afectați sever de impactul economic al pandemiei Covid-19 este mai mic. Rezultatele sugerează că schemele de migrație temporară și circulară ar trebui îmbunătățite după pandemie, astfel încât să devină sustenabile chiar și în perioadele cu schimbări bruște. În acest sens, soluțiile comune ar trebui să pună țină cont de nevoile pieței forței de muncă din statele emitente și receptoare, precum și de nevoile și drepturile migranților.

Volum XII |

Tendințe demografice în Serbia și implicațiile acestora pentru sistemul de așezări

Rezumat: Tranziția demografică din ultimele decenii a dus la o scădere a numărului populației, precum și la schimbări ale ratelor de fertilitate și mortalitate și a structurii gospodăriilor din Serbia. Bilanțul natural negativ și emigrarea masivă au fost parțial compensate de fluxurile de refugiați din fostele republici iugoslave, însă acest aport semnificativ de refugiați nu va mai avea un impact major asupra schimbărilor demografice viitoare din Serbia. Pe baza primelor rezultate ale recensământului populației, gospodăriilor și locuințelor din Serbia din 2011, lucrarea surprinde tendințele demografice trecute și actuale și implicațiile acestora. Pe lângă depopulare, s-a înregistrat și o scădere a numărului de gospodării, în timp ce numărul așezărilor cu puțini locuitori sau a celor care nu mai au niciun locuitor a crescut, însă cu mari diferențe demografice regionale. Schimbările semnificative ale populației ridică o serie de provocări economice și sociale pentru societate și autorități, în domeniul finanțelor publice, fondului de pensii, asigurărilor de sănătate etc., dar și în domeniul planificării teritoriului și dezvoltării regionale.

Volum X |

Evenimentul „Noaptea Muzeelor” – profilul demografic al vizitatorilor din Serbia

Rezumat: Scopul acestui articol este acela de a prezenta diferenţele legate de structura vizitatorilor care participă la acest tip de eveniment, precum şi dependenţa acesteia de locul în care se desfăşoară evenimentul. Evenimentul „Noaptea Muzeelor” a avut loc pentru prima dată în Germania (Berlin) în 1997, scopul său fiind popularizarea turismului cultural şi a complexelor muzeale. În Serbia, evenimentul a devenit popular şi participarea numeroasă începând cu 2005. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în Belgrad, apoi, începând cu 2007, şi alte oraşe s-au alăturat programului. Pentru prezentul studiu, a fost organizat un sondaj de opinie (o analiză în funcţie de vârstă, sex, structură şi activitate economică). Eşantionul a fost împărţit pe trei grupe de vârstă. Cercetarea la nivel teritorial a inclus oraşele Belgrad şi Novi Sad.

Volum X |

Dezindustrializarea şi schimbările structurale ale fluxurilor de navetişti din Serbia

Rezumat: Scopul studiului este acela de a evidenţia legătura dintre dimensiunea şi direcţiile fluxurilor de navetişti şi schimbările actuale din structura economică a Serbiei. Chiar dacă creşterea numărului de navetişti per total, precum şi a navetiştilor angajaţi în sectorul industrial a fost evidentă la nivel naţional, la nivel local, rezultatele cercetărilor au indicat o scădere considerabilă a navetiştilor din domeniul industrial în cazul marilor centre industriale („victimele tranziţiei”). Nefiind pregătite pentru transformări rapide, centrele industriale se confruntă cu probleme economice (structură economică mono-funcţională, colapsul marilor sisteme, anteprenoriat nedezvoltat, proces de privatizare lent), structurale (rată mare a şomajului), sociale şi demografice. În consecinţă, s-au produs schimbări în intensitatea şi structura fluxurilor migratorii.