fg
Volum XXI |

Evaluarea geodiversităţii prin aplicarea unei abordări geoinformatice (asupra exemplului Muntelui Golo Bardo, Bulgaria de Vest)

Rezumat: Geodiversitatea este considerată un indicator complex al mediului abiotic. Pornind de la exemplul informațiilor despre Muntele Golo Bardo (Bulgaria de Vest), articolul subliniază necesitatea dezvoltării unor metode de evaluare cantitativă a geodiversității unei zone pentru a minimiza caracterul subiectiv al evaluării prin definirea unor criterii clare care pot fi cuantificate. Evaluarea complexă a geodiversităţii zonei investigate a fost realizată pe baza analizei litologiei, solurilor, caracteristicilor topografice şi reţelei de drenaj. Analiza se face într-un mediu SIG. Caracteristicile topografice sunt analizate pe baza modelului digital de elevație cu o dimensiune a celulei de 30 m folosind Spatial Analyst Tools. Modelul elevației este utilizat pentru calcularea rugozității terenului, a pantelor și a caracteristicilor acestora. Componenta geologică este evaluată având în vedere compoziţia petrografică a zonei. Varietatea componentelor abiotice este calculată prin aplicarea metodei caroiajului (dimensiunea celulei 1000 x 1000 m), folosind instrumentul de statistică focală (Focal statistics tool), tipul neighborhood „Varietate”. Se sugerează utilizarea logicii fuzzy pentru compararea zonelor situate în diferite regiuni și cu diferite condiții de peisaj.
Rezultatele evaluării geodiversităţii arată că cea mai mare parte a zonei muntelui Golo Bardo are un indice de geodiversitate mediu. Metoda folosită în articol oferă rezultate fiabile cu subiectivitate minimă, care pot fi utilizate pentru evaluarea distribuției geodiversității pe o anumită zonă și permit compararea diferitelor unități teritoriale. Rezultatele obținute în studiul de față arată o bună corelație între zonele cu indice de geodiversitate ridicat și moderat și zonele cu valori mari de biodiversitate. Metodologia aplicată și vizualizarea indicelui de geodiversitate permit înțelegerea ușoară a geodiversității de către o gamă largă de părți interesate, nu numai cercetători în domeniul științelor naturii, și pot fi aplicate cu succes în planificarea activităților de geoturism.

Volum XV |

Modelarea în mediul Sistemelor Informaţionale Geografice a indicatorilor ecosistemici (Studiu de caz Pădurea Castanilor Dulci, Munţii Belasitsa, Bulgaria)

Rezumat: Scopul prezentei cercetări este de a arăta posibilitățile aplicării tehnicii de calcul în cadrul investigațiilor ecosistemului. Obiectul cercetării în constituie pădurile de castan situate pe versanţii nordici ai Munţilor Belasitsa (sud-vestul Bulgariei). Trei zone de studiu au fost alese pentru investigarea detaliată a parametrilor structurali și funcționali (indicatori) a ecosistemelor de castan. Aceste zone sunt situate în păduri cu vârste diferite (în vârstă de 45-120 ani), cu modalităţi diferite de gestionare a pădurilor și în diferite stări. Indicatorii ecosistemici sunt modelaţi pe baza investigațiilor de teren și a datelor publicate disponibile, iar evaluarea stării pădurilor se realizează prin interpolare spațială (distanța ponderată inversă) în sistemul informaţional geografic (ArcGIS). Valorile rezultate ale modelului sunt verificate și validate prin investigații pe teren. Un strat de ieșire care arată starea pădurii de castan din regiunea investigată este generat pe baza suprafețelor raster, ca rezultat al interpolarii și aplicării cartografierii algebrice. De asemenea, sunt utilizaţi coeficienții de greutate la valorile de evaluare ale diferiților indicatori, ceea ce face ca analiza spațială să fie mai corectă. Modelul de cartografiere creat prezintă o potrivire semnificativă a zonelor cu păduri în stare proastă și păduri în stare bună, comparativ cu cele determinate pe baza planului de gestionare a pădurilor. Cercetarea confirmă avantajele tehnologiei SIG în procesarea de date mari și variate pentru evaluarea impactului multor factori asupra vegetației forestiere.