Rezumat: Cunoașterea resurselor de apă subterană este o provocare cheie pentru hidrogeologi, în special datorită creșterii continue a cererii de apă potabilă. Acest articol își propune să investigheze consecințele supraexploatării asupra acviferului freatic din conul aluvionar al râului Buzău și să prezinte soluții de exploatare astfel încât să se realizeze o valorificare sustenabilă a apei subterane. Studiul a fost realizat utilizând informații (nivelul apei subterane și informații generale de la 97 de foraje hidrogeologice) provenite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, respectiv colectate pe teren în perioada 18-19 iulie 2017 (cota luciului râurilor Buzău și Călmățui). Datele caracteristice acviferului au fost analizate statistic, iar rezultatele obținute au permis realizarea unui model conceptual al hidrostructurii și al unui model matematic de curgere a apei subterane, utilizând programul FREEWAT. Exploatarea continuă a acviferului freatic prin fronturile de captare care alimentează orașul Buzău (fronturile Crâng, Zahăr I și Sud) a fost simulată folosind modelul hidrodinamic, în regim nestaționar. Au fost definite debitele maxim admisibile pentru fiecare foraj hidrogeologic care exploatează acviferul freatic utilizând modelul matematic (valori cuprinse între 4.0 și 19.0 l/s). Exploatarea acestor debite a fost efectuată timp de 10 ani, cu pași de timp care au permis o analiză a extinderii conului de depresiune și a denivelării, după 90 de zile, 180 de zile, un an și cinci ani de pompare continuă. După zece ani, conul de depresiune rezultat a atins un diametru de 9.8 km, iar nivelul apei subterane a scăzut cu valoarea maximă de 8.26 m (în foraj). Pentru simularea staționară (care nu este influențată de parametrul timp), s-a observat faptul că pomparea cu debitele maxime admise a rezultat dintr-o denivelare care depășește o treime din coloana de apă, ceea ce indică o supraexploatarea