fg
Volum XVIII |

Parametrii climatici relevanți pentru declanșarea avalanșelor în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)

Rezumat: Condițiile climatice pot contribui semnificativ la apariția mai multor hazarde naturale în zonele montane, precum aluncări de teren, incendii de vegetație, inundații și avalanșe. Acest studio analizează variațiile principalilor parametrii meteorologici care favorizează declanșarea avalanșelor la stația meteorologică Bâlea-Lac. Din câte cunoaștem, acesta este primul studiu al prametrilor climatici de bază are pot constiti factori declansatori pentru avalanșe în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali). Studiul utilizează datele de la o singură stație meteorologică (Bâlea Lac) în perioada 1979-2017, considerând că este relevant din punct de vedere climatic pentru producerea avalanșelor în zonă. Rezultatele demonstrează că circumstanțele teoretice pentru declanșarea avalanșelor (stratul de zăpadă, zăpada proaspăt cazătă sau vântul) pot fi surprinse. Lucrarea descrie succinct și sistemul de monitorizare nivală condus de către Administrația Meteorologică Națională, punând accent pe utilitatea acestuia pentru prevederea avalanșelor.

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XI |

Regimul vânturilor din România – Caracteristici, tendinţe şi influenţele oscilaţiilor nord-atlantice

Rezumat: Prezentul studiu încearcă să compună o perspectivă comprehensivă asupra regimului eolian de pe teritoriul României, insistând asupra caracteristicilor şi tendinţelor manifestate în ultimii 50 ani, precum şi a influenţei Oscilaţiei Nord-Atlantice, utilizând în acest scop diverse categorii de date adunate de la 167 staţii meteorologice. Pe baza mediilor multianuale înregistrate şi a corelaţiei puternice (r = 0.87) stabilite între altitudine şi viteza vântului din spaţiile interfluviale a fost compusă harta vitezelor medii anuale. Regiunile cu cel mai ridicat potenţial eolian sunt Carpaţii (7-10 m/s pe creste şi 3-7 m/s pe versanţi şi văi) şi Litoralul Mării Negre (5-7 m/s); de altfel, cele două regiuni dezvoltă valori extreme ale turbulenţei eoliene – maxime în Carpaţi şi minime în unităţile litorale. Interfluviile din Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei precum şi Bărăganul Nordic prezintă condiţii ideale (vânturi medii şi puternice şi turbulenţe scăzute) pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. La nivel naţional, luna cu cea mai mare viteză medie este martie, iar august luna cea mai calmă. În premieră, a fost concepută la scară naţională harta direcţiei rezultante a vântului (DRV), care exprimă atât orientarea rezultantă a vântului cât şi intensitatea acesteia (intensitate mare = variabilitate direcţională mică). În ceea ce priveşte influenţa NAO se remarcă o corelaţie negativă între indicii acesteia şi viteza vântului (viteza medie, frecvenţa şi intensitatea furtunilor) la nivel multianual şi multidecadal. Coeficienţii de corelaţie prezintă valori ridicate în regiunile extracarpatice şi valori mici sau medii în cele intracarpatice. Fazele pozitive/negative ale NAO, asociate cu intensitatea scăzută/ridicată a ciclogenezelor din zona mediteraneeană, induc viteze mari/reduse ale vântului în acord cu frecvenţa scăzută/ridicată a ciclonilor care traversează România.