fg

Subscribe2


 

Volum XII |

Consecințele eroziunii malurilor în sudul Bazinului Panonic. Studiu de caz – Serbia și Republica Srpska

Rezumat: Eroziunea malurilor este unul din procesele geomorfologice predominante în partea de sud a Bazinului Panonic. Consecințele eroziunii malurilor de pe teritoriul Serbiei și al Republicii Srpska au fost analizate din punct de vedere al degradării peisajului (migrare laterală), socio-economic (pierderi de teren, schimbări în utilizarea terenurilor, pierderi economice) și geopolitic. A fost analizat fluviul Dunărea și Drina, ca râuri ce formează granițe naturale, râul Bosna care formează iar o graniță administrativă și râul Kolubara unde predomină impactul antropic asupra eroziunii malurilor. În perioada 1925-2010, patul albiei râului Kolubara a migrat lateral cu 155 m, iar cel al râului Bosna cu 353,2 m în perioada 1958-2012. Migrarea laterală a generat probleme serioase din cauza pierderii de teren arabil (aprox. 40 ha) și a schimbărilor în utilizarea terenurilor din ambele bazine hidrografice, precum și pierderi financiare datorită reducerii producției agricole. Pentru protecția malurilor râului Bosna sunt necesare investiții de 7,91 mil. EUR, iar pentru râul Kolubara alte 2,54 milioane. Consecințele geopolitice ale eroziunii malurilor și migrării laterale a cursului râului au fost analizate prin intermediul a trei exemple paradigmatice: fluviul Dunărea (granița dintre Serbia și Croația), râul Drina (granița dintre Serbia și Bosnia și Herțegovina) și râul Bosna (granița dintre Republica Srpska și Bosnia-Herțegovina). Rezultatele acestui studiu sunt utile pentru managementul resurselor de apă și sol, lucrărilor hidro-tehnice, studiilor geopolitice, precum și pentru diverse aspecte ale protecției mediului.

Volum X |

Evaluarea hazardelor geologice in Serbia de Est

Rezumat: Teritoriul din estul Serbiei este caracterizat de varietatea rocilor magmatice, sedimentare şi metamorfice formate în urma unor evoluţii paleogeografice diferite. Ca urmare a condiţiilor naturale variate, regiunea este vulnerabilă la diferite hazarde geologice, cum ar fi cutremure, alunecări de teren, eroziune excesivă, inundaţii, căderi de pietre, surupări de peșteri și subsidență. Apariţia unui hazard geologic depinde de intensitatea procesului care l-a cauzat. O evaluare a fiecărui tip de hazard sau a tuturor hazardelor este necesară pentru această regiune din Serbia care deține mari generatoare de energie electrică, amenajări industriale și miniere şi are resurse minerale bogate. Depopularea estului Serbiei reduce capacitatea comunităţilor locale de a investi în lucrări pentru controlul hazardelor. Această evaluare a hazardelor geologice începe cu referirea la hărţile seismice disponibile şi continuă cu cercetarea alunecării de teren, posibile inundaţii şi riscuri de eroziune excesivă, apoi căderi și prăbușiri de roci. Cercetarea este suficientă pentru a întocmi o harta a hazardelor geologice generalizate din estul Serbiei indicând zonele vulnerabile la anumite riscuri naturale și pentru a estima o suprafață totală pusă în pericol de hazarde. Scopul acestei lucrări este de a localiza şi de a clasifica zonele cu potențial de risc pe baza cărora se pot implementa acțiuni viitoare de protecție.