fg

Subscribe2


 

Volum XIV |

Model de analiză generală a pretabilității terenurilor pentru noile proiecte de infrastructură din Țara Bârsei (România)

Rezumat: Demersul acestui studiu se concentrează pe un spațiu geografic cu valențe istorice, situat în zona de curbură internă a Carpaților.
Perspectiva căilor de comunicație în acest spațiu este condiționată din punct de vedere geografic, în primul rând de morfodinamica reliefului înconjurător. Metodologia de lucru s-a bazat pe analiza în ArcGIS a patru factori principali pentru infrastructura de transport: geodeclivitatea, litologia, pedologia și modul de utilizare al terenurilor.
Analiza pretabilității terenurilor trebuie să reprezinte etapa premergătoare a oricărui nou proiect de infrastructură, pentru că aceasta reliefează perfect gradul de favorabilitate al noilor rute proiectate și scutește eventuale costuri suplimentare de mentenanță, reabilitare și remodelare din faza postconstrucție, îmbunătățind prognoza de fiabilitate a proiectelor. Pretabilitatea terenurilor pentru infrastructura de transport constituie o problemă de actualitate pentru această regiune deoarece în ultimul secol rețeaua de căi de comunicație a cunoscut o diversificare și o extindere exponențială, tot mai accentuată și mai accelerată în ultima perioadă, datorită intensificării traficului rutier și feroviar. Această tendință manifestată de altfel la nivel global impune redimensionarea și adaptarea infrastructurii de transport la noile nevoi de mobilitate ale societății.
Odată cu această dezvoltare, zonele pretabile infrastructurii de transport prezintă un grad ridicat de saturație edilitară, astfel încât sunt necesare noi rute de legătură pe terenuri mai puțin pretabile care trebuie analizate pentru optimizarea și sustenabilitatea noilor trasee de convergență din Țara Bârsei. Harta finală rezultată în urma analizei GIS oferă arealului focalizat perspective pozitive de dezvoltare a infrastructurii de transport, îndeosebi în spațiul depresionar, pentru zona montană conturându-se noi rute cu pretabilitate medie.

Volum XI |

Evaluarea geomorfositurilor din aria protejată Ponoare

Rezumat: În lucrarea de faţă vă aducem în atenţie o nouă metodă de evaluare a geomorfositurilor propusă de noi şi care a fost testată în aria protejată Ponoare. În prima parte vom aplica pentru geomorfositurile inventariate aici celelalte metode de evaluare cunoscute pe plan mondial, după care vom evalua geomorfositurile urmând metoda propusă, metodă care este adaptată realităţii geomorfologice şi de exploatare turistică a spaţiului analizat. Au fost luate în considerare metodele dezvoltate până acum în literatura de specialitate şi anume: metoda de evaluare a valorii turistice a geomorfositurilor pentru evaluarea valorii turistice a geomorfositurilor concepută de J. P. Pralong în 2005, metoda dezvoltată în 2007 de E. Reynard et al.; metoda dezvoltată la Universitatea Modena și Reggio Emilia de P. Coratza și C. Giusti în 2005; metoda propusă la Universitatea Cantabria de V. M. Bruschi și A. Cendrero în 2005; metoda dezvoltată la Universitatea din Valladolid prin E. Serrano și J. J. Gonzales Trueba în 2005; metoda propusă de Universitatea din Minho în 2007 de către P. Pereira, metoda grecească dezvoltată de N. Zourous în 2005 şi metoda slovenă propusă în 2010 de B. Erhatic. Rezultatele obţinute ne arată valori cantitative diferite faţă de metodele anterioare, însă comparând rangul obţinut de fiecare geomorfosit în evaluare poziţia se menţine aceiaşi. Valorile sunt situate într-un ecart diferit faţă de celellate metode având în vedere că valorile adiţionale în primul rând valoarea culturală este redusă în spaţiul analizat.

Volum VIII |

Inventarierea şi evaluarea geomorfositurilor din Munţii Bucegi

Rezumat: Geomorfositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în timp valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită percepţiei umane. Pornind de la definiţia de mai sus, în lucrarea de faţă ne propunem să inventariem şi să evaluăm o parte a geomorfositurilor din masivul Bucegi. Acestea au ca finalitate propunerea unor măsuri privind protecţia superioară şi apoi promovarea turistică. Prezenţa a numeroase geomorfosituri în Masivul Bucegi este impusă de existenţa calcarelor şi conglomeratelor, dar şi de succesiunea în timp a diferitelor sisteme de modelare (glaciar, periglaciar, fluviatil), toate acestea conducând la geomorfosituri specifice. A fost ales spre studiu acest areal datorită prezenţei unei game variate de geomorfosituri dar şi valorificării turistice foarte intense (cel mai mare număr de turişti şi cea mai dezvoltată infrastructură din întreg lanţul carpatic românesc).