Rezumat: Eroziunea malurilor este unul din procesele geomorfologice predominante în partea de sud a Bazinului Panonic. Consecințele eroziunii malurilor de pe teritoriul Serbiei și al Republicii Srpska au fost analizate din punct de vedere al degradării peisajului (migrare laterală), socio-economic (pierderi de teren, schimbări în utilizarea terenurilor, pierderi economice) și geopolitic. A fost analizat fluviul Dunărea și Drina, ca râuri ce formează granițe naturale, râul Bosna care formează iar o graniță administrativă și râul Kolubara unde predomină impactul antropic asupra eroziunii malurilor. În perioada 1925-2010, patul albiei râului Kolubara a migrat lateral cu 155 m, iar cel al râului Bosna cu 353,2 m în perioada 1958-2012. Migrarea laterală a generat probleme serioase din cauza pierderii de teren arabil (aprox. 40 ha) și a schimbărilor în utilizarea terenurilor din ambele bazine hidrografice, precum și pierderi financiare datorită reducerii producției agricole. Pentru protecția malurilor râului Bosna sunt necesare investiții de 7,91 mil. EUR, iar pentru râul Kolubara alte 2,54 milioane. Consecințele geopolitice ale eroziunii malurilor și migrării laterale a cursului râului au fost analizate prin intermediul a trei exemple paradigmatice: fluviul Dunărea (granița dintre Serbia și Croația), râul Drina (granița dintre Serbia și Bosnia și Herțegovina) și râul Bosna (granița dintre Republica Srpska și Bosnia-Herțegovina). Rezultatele acestui studiu sunt utile pentru managementul resurselor de apă și sol, lucrărilor hidro-tehnice, studiilor geopolitice, precum și pentru diverse aspecte ale protecției mediului.