fg

Subscribe2


 

Volum XVI |

Impactul expansiunii urbane asupra Luncii Jiului. Studiu de caz – Municipiul Craiova, România

Rezumat: Expansiunea urbană a oricărei așezări presupune modificarea mediului natural și transformarea treptată a acestuia într-unul antropic, care să asigure necesitățile comunității. Un prim pas în planificarea urbană îl constituie identificarea schimbărilor produse, iar acest studiu reconstituie modificările antropice induse luncii Jiului în ultimii 150 de ani, prin intermediul comparațiilor spațiale multi temporale, a caracteristicilor geomorfologice și a indicatorilor de antropizare și transformare a mediului. Prin procesarea materialelor cartografice istorice si a imaginilor satelitare actuale se evidențiază dinamica zonelor umede si a ariei construite din lunca Jiului in perioada 1864 – 2017. Extinderea teritoriul urban a impus lucrări de protecție împotriva inundațiilor, ce au fost realizate de-a lungul canalelor și lacurilor rezultate din desecarea bălților si zonelor mlăștinoase. Pe cursul Jiului au fost executate lucrări hidrotehnice de îndreptare, îndiguire și regularizare, ceea ce a dus la transformarea cursului dintr-unul puternic meandrat cum era în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-unul sinuos în anul 2017. Studiul se constituie într-un instrument util in planificarea urbană, prin centralizarea modificărilor survenite în luncă, a lucrărilor antropice realizate si a schimbărilor cursului Jiului in sectorul analizat.

Volum XV |

Dinamica spațială și temporală a presiunii umane în bazinul hidrografic Preajba, România

Rezumat: Prezentul studiu face referire la dinamica spațio-temporală a presiunii umane la nivelul bazinului hidrografic Preajba localizat în sud-estul municipiului Craiova. Analiza statistică și cartografică se bazează pe determinarea unei varietăţi de indici de mediu: indicele de presiune umană prin dinamica demografică, indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole, indicele de naturalitate, indicele de artificializare şi indicele transformării de mediu. Alegerea unui caroiaj de 1,5 kmp în vederea calculării şi comparării indicelui de artificializare a peisajului permite o analiză concisă asupra transformării mediului în arealul anterior menționat. Complementar, dinamica temporală a valorilor indicilor de mediu este evidenţiată prin alegerea unor ani etalon 1992, 2002, 2014 cărora li se adaugă date și materiale cartografice recente din 2009 și 2015. Rezultatele, materializate în valorile obţinute redau starea mediului și implicațiile presiunii umane asupra ecosistemului lacustru Preajba (valori maxime obținute la nivel de perioadă): densitatea fiziologică sau agrară – 52 loc/ha în 1992 (Craiova); indicele de presiune umană prin arabil – 1,4 ha/loc în 1992 și 2002 (Malu Mare); indicele de naturalitate al peisajului – 9,43 în 1992 (Malu Mare); indicele transformării de mediu – 3,69 în 2012 (Coșoveni). Campanii de teren realizare în anii 2015 și 2016 confirmă rezultatele cercetării susțin vizual presiunea umană asupra mediului. Măsurile propuse, în vederea stabilizării şi menţinerii calităţii bune a mediului în bazinul hidrografic Preajba vizează ecosistemul lacustru prin implicarea autorităților locale în vederea respectării statutului de arie naturală de protecție avi-faunistică, „Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”.