fg

Subscribe2


 

Volum XIII |

Date preliminare asupra meandrelor râului Jiu din cursul inferior (Sud-Vest România)

Rezumat: Scopul prezentului studiu constă în monitorizarea complexă a albiei râului Jiu cu privire la geometria și complexitatea meandrelor sale din cursul inferior (pe o lungime de 77 km). Analiza detaliată a meandrelor din cursul inferior al Jiului completează cercetările geomorfologice asupra râurilor din România, pornind de la identificarea și determinarea tipului de meandre până la rezultatele obținute care se prezintă ca indicii ai stadiului de existență și ai ratei de migrare (lungimea de undă, 1977 – 4721 m; amplitudinea meandrelor, 511 – 2862 m, raza medie de curbură, 270-997 m și indicele de sinuozitate, 0.87-2.17). Un alt obiectiv al acestui studiu este identificarea caracteristicilor de evoluție a râului Jiu, relațiile dintre o serie de factori hidrologici de control (debit lichid și sedimente în suspensie – valori medii anuale) și generațiile de meandre (meandre actuale sau deschise și meandre incizate sau paleomeandre), distribuite pe două sectoare: sectorul Podari – Padea și sectorul Padea – confluență Dunăre. În plus, cercetarea este motivată de faptul că în ultimii ani au fost analizate alunecările de teren și surpările de pe versantul drept al râului Jiu, puternic erodat și în strânsă legătură cu meandrarea cursului de apă (în apropiere de localitățile Bâzdâna și Drănic).

Volum XI |

Schimbările modului de utilizare a terenurilor în bazinul hidrografic Bâsca Chiojdului şi evaluarea impactului acestora asupra mediului

Rezumat: Lucrarea îşi propune analizarea calităţii mediului la nivelul bazinului hidrografic Bâsca Chiojdului prin calculul unei varietăţi de indici de mediu: indicele de presiune umană prin dinamica demografică, indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole, indicele de naturalitate, indicele de artificializare şi indicii transformării de mediu (environmentale). Alegerea unui caroiaj de 1 kmp în vederea calculării şi comparării acestor indici la nivel de bazin hidrografic, permite o analiză mult mai concisă asupra calităţii mediului. Ulterior, dinamica temporală a valorilor indicilor de mediu este evidenţiată prin intervalul de 40 de ani ales în analiza a factorului uman, şi prin sectarea anului 2005, ca an de referinţă. Rezultatele, materializate în valorile obţinute în urma aplicării formulelor de calcul ale indicilor de mediu (Indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole – 44,19% suprafeţele agricole; Indicele de naturalitate al peisajului – 50,82%; Indicele de artificializare a peisajului – 2,32%; Indicele transformării de mediu: varianta Maruszczak – 33,92; variantei îmbunătăţită – 1,09; varianta completată – 10,83) redau starea mediului. Măsurile propuse, în vederea stabilizării şi menţinerii calităţii bune a mediului în bazinul hidrografic Bâsca Chiojdului vizează în principal ecosistemul forestier, deoarece prin funcţionalitatea sa protectoare asupra mediului este cel mai important factor de menţinere a echilibrului.

Volum X |

Indicatori ai presiunii umane asupra mediului din Piemontul Bălăciţei

Rezumat: Piemontul Bălăciţei reprezintă subdiviziunea vestică a Piemontului Getic, fiind localizat în sud-vestul României. Unitatea analizată reprezintă un spaţiu de veche locuire şi, în acelaşi timp, o arie de dezvoltare activă a numeroase fenomene ce modifică relieful. Transformările induse antropic au avut influenţe semnificative asupra mediului şi în mod special asupra reliefului, vulnerabilitatea tot mai ridicată a terenurilor la fenomenele geomorfologice periculoase fiind una dintre cele mai importante probleme pe care le au de înfruntat comunităţile locale în prezent. Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze influenţa antropică în apariţia dezechilibrelor de mediu şi, în mod particular, activităţile umane care influenţează procesele geomorfologice de risc. Un mijloc relevant în evaluarea tipului şi dimensiunii intervenţiei antropice într-o unitate teritorială dată se referă la calcularea unor indicatori sintetici ce caracterizează gradul de transformare a peisajului. Evaluarea a fost realizată prin analiza datelor statistice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ce se suprapun Piemontului Bălăciţei. Cercetarea generală are în vedere un interval de treizeci de ani (1977 – 2007), iar analiza particulară se referă la perioada de tranziţie (1992, 2002 şi 2007).

Volum X |

Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă din cursurile inferioare ale râurilor Jiu şi Motru (Oltenia, România)

Rezumat: Prin folosirea metodologiei propuse în DCA, prezentul studiu identifică indicatorii valabili pentru definirea stării ecologice (parametrii hidromorfologici, fizico-chimici şi biologici) a două corpuri de apă naturale (pe râul Jiu corpul de apă: localitatea Bratovoieşti – confluenţă Dunăre şi pe râul Motru corpul de apă: confluenţă Jirov – confluenţă Jiu). Valorile parametrilor de calitate înregistrate în secţiunile de monitorizare sunt: 2,87 pentru Indicele de diversitate Shannon-Wiener – corpul de apă Motru şi 0,87 pentru Indicele grupe funcţionale – corpul de apă Jiu (în cazul indicatorilor biologici); 1,22 pentru coeficientul de modificare a secţiunii transverale (adâncime) – corpul de apă Motru, 0,1 pentru coeficientul de îndiguire – corpul de apă Motru şi 1,24 pentru coeficientul de reducere albie majoră – corpul de apă Jiu (în cazul indicatorilor hidromorfologici). Parametrii de calitate (indicatorii fizico-chimici) ai apelor uzate evacuate sunt: consumul biochimic de oxigen (40,78 mg/l) şi azotul amoniacal (6,96 mg N/l) – oraşul Strehaia; consumul biochimic de oxigen (33,70 mg/l), azotul amoniacal (19,66 mg N/l) şi fosforul total (8,96 mg/l) – oraşul Craiova. Obiectivul ţintă îl constituie stabilirea stării ecologice pentru cele două corpuri de apă, respectiv „stare moderată” pentru cursul inferior al râului Jiu şi „stare bună” pentru cursul inferior al râului Motru, stări ce corespund claselor a II-a şi a III-a de calitate conform procesului european de intercalibrare, ceea ce le conferă compatibilitate la nivel european. Importanţa lucrării de faţă constă în determinarea stării ecologice a două corpuri de apă naturale amplasate aval de o sursă punctiformă de poluare majoră (aşezările urbane Craiova pentru Jiu, respectiv Strehaia pentru Motru) cu impact în neatingerea obiectivelor de mediu prevăzute de către Directiva Cadru Apă.

Volum IX |

Analiza particularităţilor fragmentării reliefului în Piemontul Bălăciţei

Rezumat: În Piemontul Bălăciţei se disting două areale cu particularităţi diferite, aferente bazinului hidrografic al Dunării şi bazinului Jiului. Distribuţia claselor de valori corespunzătoare celor două arii de drenaj, atât în cazul densităţii, cât şi în cel al adâncimii fragmentării, reliefează diferenţe majore, dar şi unele similitudini, fapt datorat timpului de evoluţie, nivelului de bază, direcţiei de scurgere faţă de structură şi omogenităţii litologice şi climatice.
Analiza datelor a permis cuantificarea energiei reliefului şi a densităţii fragmentării reliefului din Piemontului Bălăciţei şi corelarea celor doi parametrii în funcţie de bazinele hidrografice principale. Metodele de calcul şi reprezentare a celor doi indicatori ai fragmentării reliefului au permis atât o interpretare cantitativă (identificarea a cinci clase de valori), cât şi una spaţială (gruparea valorilor în funcţie de cele două râuri colectoare: Jiu şi Dunăre). Gruparea factorilor de influenţă, pe cele două bazine hidrografice principale se datorează în principal faptului că bazinul Dunării s-a extins în detrimentul bazinului Jiului, cei trei afluenti mai importanti – Blahniţa, Drincea şi Desnăţuiul captând sectoare din cursul superior al afluenţilor Jiului.
Din analiza fragmentării reliefului Piemontului Bălăciţei rezultă că acesta se află în diferite stadii de evoluţie, complexitatea fragmentării fiind strâns legată de gradul de maturitate a văilor şi de complexele morfogenetice impuse de evoluţia paleogeografică.