fg

Subscribe2


 

Volum XIV |

Presiunea umană asupra calităţii mediului prin modul de utilizare a terenurilor în partea nordică a Podișului Someșean – Romania

Rezumat: De-a lungul timpului, spaţiul rural analizat s-a confruntat cu o serie de modificări de natură economică, demografică, dar mai ales ecologică impuse de dezvoltarea societăţii, modificări care în cea mai mare parte au avut efecte negative asupra mediului. Activităţile antropice asupra mediului au provocat schimbări topografice, unele positive, altele însă negative, practicile economice din acest spaţiu rural necunoscând o diversificare accentuată, bazându-se doar pe valorificarea resurselor locale, în special agricole şi forestiere, aspect ce a cauzat o accelerare a impactului antropic asupra peisajului şi componentelor sale.
Inventarierea situaţiei actuale a calităţii mediului şi a modificărilor apărute ar trebui să deţină un rol foarte important pentru comunitatea rurală, în vederea identificării unor măsuri de protecţie a ecosistemelor în scopul asigurării procesului de dezvoltare durabilă. Studiul de față își propune spre analiză situaţia actuală a principalelor activități antropice din zona nordică a Podișului Someșean, pentru a evidenția impactul presiunii umane asupra calităţii mediului.

Volum X |

Evaluarea spaţiului rural prin analiza indicelui ruralităţii. Studiu de caz: aşezările rurale din Sălaj, la est de Jibou

Rezumat: Studiul evidenţiază dezvoltarea spaţiului rural din estul judeţului Sălaj, utilizând dinamica temporală a valorii indicelui sintetic al ruralităţii, aplicat la 14 comune, în intervalul 1990–2008. Au fost reţinuţi pentru evaluare indicatorii: agricultură, forţa de muncă şi populaţia. Studiul de caz a fost realizat pe baza datelor statistice obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj şi din evidențele primăriilor, pentru intervale de calcul stabilite la fiecare doi ani. Valorile coeficientului de ruralitate a fost obţinută prin aplicarea a două formule matematice – metoda de calcul HDI – ceea ce demonstreaza semnificaţia ei pozitive sau negative. Analiza rezultatelor demonstrează rolul comunei Rus de centru polarizator local şi importanţa pe care o va avea această unitate administrativ – teritorială în dezvoltarea durabilă şi planificarea spaţiului rural studiat. Concluzia desprinsă din interpretarea indicatorilor demonstrează că, în timpul celor 18 ani analizați, valorile coeficientului de ruralitate s-au menţinut ridicate, deşi unele sectoare economice au înregistrat modificări importante (la nivel indicatorilor), scoțând în evidență caracterul puternic rural din zonele Valea Someşului şi Codru.