fg
Volum XX |

Caracteristicile ecoclimatice ale versantului sud-vestic al Munților Pirin (Bulgaria)

Rezumat: Lucrarea caracterizează condițiile termice și de umiditate în unul din arealele insuficient investigate din punct de vedere climatic ale Bulgariei și anume versantul sud-vestic al Munților Pirin. Datele inițiale pentru studiu (temperaturile lunare și cantitățile de precipitații) au fost obținute de la stația proprie de monitorizare meteorologică pentru perioada 2013-2021, organizată de Departamentul de Climatologie, Hidrologie și Geomorfologie, Universitatea din Sofia, Bulgaria. Prin calculul tetratermei Mayr (MT), indicelui de ariditate lunar De Martonne (Im) și indicelui ombrotermic compensat de vară (CSOi) se stabilește predominanța condițiilor de umiditate în zona studiată. Există o variabilitate interanuală mare a indicelui de ariditate De Martonne și a indicelui ombrotermic compensat de vară, care sunt mai influențați de cantitatea de precipitații decât de temperatura aerului în zona mediană munților. Pe de altă parte, în combinație cu cantități mici de precipitații, temperaturile ridicate din ultimii ani au contribuit la manifestarea caracteristicilor aride ale climei. Rezultatele studiului completează informațiile insuficiente despre caracteristicile bioclimatice ale Munților Pirin și clarifică particularitățile climei montane din zonă, unde se evidențiază două macropante cu expunere vest-sud-vest și est-nord-est.

Volum XIX |

Ariditatea climatică în sudul Bulgariei în perioada 1961-2015

Rezumat: Schimbările climatice la scară globală, regională și locală sunt una dintre cele mai mari probleme indicate de studiile secolului XXI. Unele dintre schimbările climatice majore din Peninsula Balcanică, în special în Bulgaria, sunt legate de creșterea temperaturilor și scăderea precipitațiilor, ceea ce duce la secetă și ariditate climatică. Studiul de față se concentrează pe investigarea aridității climatice din partea non-muntoasă a sudului Bulgariei pentru a evalua starea de ariditate la scară temporală și spațială. Principala perioadă investigată este 1961-2015, iar perioadele de referință sunt 1961-1990 și 1986-2015. Ariditatea este analizată pe baza datelor lunare de temperatură a aerului și de precipitații la opt stații meteorologice prin calculul indicelui de ariditate De Martonne și al indicelui Emberger. Studiul arată că la toate stațiile meteorologice analizate din sudul Bulgariei există perioade care sunt caracteristice climatului semiarid sau arid. Ariditatea este bine exprimată în partea de sud-vest a Bulgariei (stația Sandanski) și în partea de vest a podișului tracic (stația Plovdiv). În ciuda condițiilor de ariditate stabilite în regiunea investigată, tendințele variabilității multianuale ale indicilor De Martonne și Emberger arată scăderea aridității în ultimii 30 de ani (1986-2015) din perioada investigată.

Volum XV |

Erupţiile vulcanice din Europa şi modificarea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă. Studiu de caz: Observatoriul de Mediu Moussala

Rezumat: Erupţiile vulcanice reprezintă una din sursele principale de CO2 din atmosferă (IPCC, 1990, 2007). Pentru a studia efectul erupţiilor vulcanice asupra nivelurilor crescute de CO2, s-au utilizat datele de la observatorul de Mediu Moussala (BEO) din Bulgaria pentru perioada cuprinsă între iulie 2007 şi martie 2015. Întrucât dioxidul de carbon nu este considerat un gaz cu risc pentru sănătate, nu este stipulată nicio limită pentru concentraţia acestui gaz în legistaţia bulgărească sau internaţională. Pentru acest studiu, am considerat ca volori foarte mari cele care depăşeau cu 95% valorile medii zilnice pentru perioada studiată. Zilele în care s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei de CO2 au fost analizate din persectiva activităţii vulcanice (Etna), care ar fi putut afecta aria luată în analiză datorită răspândirii poluanţilor aerieni, inclusiv a CO2. Simulările elaborate cu ajutorul Modelului Hybrid Sincle Particle Gagrangian Integrated Trajectory (HYSPLIT) sunt folosite pentru a descrie traiectoria şi dispersia poluanţilor şi particulelor expulzate de vulcanul Etna în atmosferă. În majoritatea cazurilor, s-a stabilit o sincronizare între zilele în care s-au înregistrat concentrări extrem de mari de CO2 în atmosfera din apropierea BEO Moussala şi erupţiile vulcanului Etna.
Analiza rezultatelor de la BEO Moussala confirmă impactul erupţiilor vulcanice în general şi al vulcanului Etna în particular asupra concentraţiei de CO2 din atmosferă. Pe de altă partă, s-a stabilit că activitatea vulcanului Etna nu este singurul factor cu impact asupra concentraţiei de CO2. Pe viitor, trebuie întreprinse analize detaliate privind nu numai sursele naturale de CO2, dar şi cele antropice pentru a putea clarifica motivele pentru creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă (IPCC, 2014).

Volum XII |

Impactul secetei asupra principalelor plante cultivate în nord-estul Bulgariei

Rezumat: Seceta este o consecință a reducerii cantității de precipitații într-o perioadă lungă de timp. Deseori, anumite elemente meteorologice, cum ar fi temperaturi ridicate, vânturi puternice și umiditate relativă redusă se înregistrează o dată cu seceta, ceea ce duc la accentuarea acesteia. Lucrarea de față analizează intensitatea și diferențele sezoniere ale secetei meteorologice în nord-estul Bulgariei, prezentânt totodată și impactul secetei asupra principalelor culturi din aria de studiu. Sunt analizate tendințele temperaturilor și cantităților de precipitații anuale și anotimpuale. Perioadele de secetă sunt identificate pe baza anomaliilor de precipitații și a indicilor de secetă precum Indicele Standardizat al Precipitațiilor (SPI) și Indicele DeMartonne, stabilindu-se cei mai secetoși ani pentru perioada 1961-2011. Pe fondul schimbărilor climatice, au fost analizate și producțiile obținute la principalele culturi. Informațiile din modelele climatice sunt folosite pentru a caracteriza climatul viitor și pentru a face recomandări cu privire la culturi în funcție de impactul climatic.

Volum XI |

Schimbările în regimul temperaturii aerului și al precipitațiilor și impactul acestora asupra agriculturii

Rezumat: Temperature aerului și precipitațiile se numără printre principalii factori ce influențează producția agricolă. Scopul acestei cercetări este să analizeze schimbările din regimul temperaturii aerului și precipitațiilor din parea sudică a Bulgariei, cu relief mai jos, prin prisma oportunităților pentru dezvoltarea agriculturii în regiune. Tendința variabilității anotimpuale și anuale a temperaturii aerului și a precipitațiilor este determinată cu ajutorul metodei regresiei liniare. O analiză a interacțiunii dintre temperatura aerului și precipitații reprezintă un instrument util în clasificarea climatului în funcție de condițiile de uscăciune și de umezeală ale teritoriului. În acest scop a fost utilizată clasificarea Gaussen-Bagnouls. În ceea ce privește temperatura aerului, arealul analizat este favorabil culturii plantelor termofile. Pentru o analiză amănunțită a impactului schimbărilor climatice, cercetarea cantitativă a fost completată de un studiu calitativ – studiul de caz al fermierilor din regiunea Stara Zagora. Studiile de caz arată că fermierii sunt vulnerabili într-o măsură diferită la variabilitatea anuală și schimbările medii în producție în funcție de dimensiunea exploatației agricole, varietatea culturilor și posibilitățile de practicare a irigațiilor.