fg

Subscribe2


 

Volum XV |

Erupţiile vulcanice din Europa şi modificarea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă. Studiu de caz: Observatoriul de Mediu Moussala

Rezumat: Erupţiile vulcanice reprezintă una din sursele principale de CO2 din atmosferă (IPCC, 1990, 2007). Pentru a studia efectul erupţiilor vulcanice asupra nivelurilor crescute de CO2, s-au utilizat datele de la observatorul de Mediu Moussala (BEO) din Bulgaria pentru perioada cuprinsă între iulie 2007 şi martie 2015. Întrucât dioxidul de carbon nu este considerat un gaz cu risc pentru sănătate, nu este stipulată nicio limită pentru concentraţia acestui gaz în legistaţia bulgărească sau internaţională. Pentru acest studiu, am considerat ca volori foarte mari cele care depăşeau cu 95% valorile medii zilnice pentru perioada studiată. Zilele în care s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei de CO2 au fost analizate din persectiva activităţii vulcanice (Etna), care ar fi putut afecta aria luată în analiză datorită răspândirii poluanţilor aerieni, inclusiv a CO2. Simulările elaborate cu ajutorul Modelului Hybrid Sincle Particle Gagrangian Integrated Trajectory (HYSPLIT) sunt folosite pentru a descrie traiectoria şi dispersia poluanţilor şi particulelor expulzate de vulcanul Etna în atmosferă. În majoritatea cazurilor, s-a stabilit o sincronizare între zilele în care s-au înregistrat concentrări extrem de mari de CO2 în atmosfera din apropierea BEO Moussala şi erupţiile vulcanului Etna.
Analiza rezultatelor de la BEO Moussala confirmă impactul erupţiilor vulcanice în general şi al vulcanului Etna în particular asupra concentraţiei de CO2 din atmosferă. Pe de altă partă, s-a stabilit că activitatea vulcanului Etna nu este singurul factor cu impact asupra concentraţiei de CO2. Pe viitor, trebuie întreprinse analize detaliate privind nu numai sursele naturale de CO2, dar şi cele antropice pentru a putea clarifica motivele pentru creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă (IPCC, 2014).

Volum XII |

Impactul secetei asupra principalelor plante cultivate în nord-estul Bulgariei

Rezumat: Seceta este o consecință a reducerii cantității de precipitații într-o perioadă lungă de timp. Deseori, anumite elemente meteorologice, cum ar fi temperaturi ridicate, vânturi puternice și umiditate relativă redusă se înregistrează o dată cu seceta, ceea ce duc la accentuarea acesteia. Lucrarea de față analizează intensitatea și diferențele sezoniere ale secetei meteorologice în nord-estul Bulgariei, prezentânt totodată și impactul secetei asupra principalelor culturi din aria de studiu. Sunt analizate tendințele temperaturilor și cantităților de precipitații anuale și anotimpuale. Perioadele de secetă sunt identificate pe baza anomaliilor de precipitații și a indicilor de secetă precum Indicele Standardizat al Precipitațiilor (SPI) și Indicele DeMartonne, stabilindu-se cei mai secetoși ani pentru perioada 1961-2011. Pe fondul schimbărilor climatice, au fost analizate și producțiile obținute la principalele culturi. Informațiile din modelele climatice sunt folosite pentru a caracteriza climatul viitor și pentru a face recomandări cu privire la culturi în funcție de impactul climatic.

Volum XI |

Schimbările în regimul temperaturii aerului și al precipitațiilor și impactul acestora asupra agriculturii

Rezumat: Temperature aerului și precipitațiile se numără printre principalii factori ce influențează producția agricolă. Scopul acestei cercetări este să analizeze schimbările din regimul temperaturii aerului și precipitațiilor din parea sudică a Bulgariei, cu relief mai jos, prin prisma oportunităților pentru dezvoltarea agriculturii în regiune. Tendința variabilității anotimpuale și anuale a temperaturii aerului și a precipitațiilor este determinată cu ajutorul metodei regresiei liniare. O analiză a interacțiunii dintre temperatura aerului și precipitații reprezintă un instrument util în clasificarea climatului în funcție de condițiile de uscăciune și de umezeală ale teritoriului. În acest scop a fost utilizată clasificarea Gaussen-Bagnouls. În ceea ce privește temperatura aerului, arealul analizat este favorabil culturii plantelor termofile. Pentru o analiză amănunțită a impactului schimbărilor climatice, cercetarea cantitativă a fost completată de un studiu calitativ – studiul de caz al fermierilor din regiunea Stara Zagora. Studiile de caz arată că fermierii sunt vulnerabili într-o măsură diferită la variabilitatea anuală și schimbările medii în producție în funcție de dimensiunea exploatației agricole, varietatea culturilor și posibilitățile de practicare a irigațiilor.

Volum X |

Schimbări observate în regimul precipitaţiilor atmosferice în bazinul inferior al Dunării în contextul schimbărilor climatice globale

Rezumat: Studiul prezintă variabilitatea şi schimbările observate în regimul precipitaţiilor sezoniere în bazinul inferior al Dunării, care este situat de-o parte şi de alta a frontierei dintre Bulgaria şi România. Cercetarea se bazează pe datele lunare de precipitaţii înregistrate la 22 de staţii meteorologice din Bulgaria şi România. Perioada de studiu este 1961-2007 din care s-au considerat două perioade de referinţă, ultimii 30 de ani (1978-2007) şi perioada considerată în mod obişnuit de OMM ca referinţă pentru climatul actual (1961-1990). Obiectivul principal al studiului este prezentarea unei informaţie actuale despre variabilitatea precipitaţiilor din regiune în contextul schimbărilor climatice globale. Rezultatele studiului evidenţiază câteva caracteristici ale evenimentelor cu precipitaţii extreme în regiune – secetă şi precipitaţii abundente – şi asupra rolului mecanismelor naturale în variabilitatea precipitaţiilor. Pe baza metodelor statistice pe care le-am utilizat rezultatele pot fi sintetizate astfel: – Cantităţile de precipitaţiile din timpul verii reprezintă 30-35% din totalul cantităţilor anuale, cele din primăvară 25-28%, cele din timpul toamnei 22-24%, iar cele din iarnă aproximativ 20% din totalul cantităţilor anuale; – Cele mai ploioase perioade s-au înregistrat la sfârşitul deceniului 1960 şi la începutul deceniului 1970; – Seceta intensă din perioada 1983-1993 a fost confirmată atât de Indicele RAI (Indicele Anomaliei de Precipitaţii) cât şi de Indicele CA (Anomalia Cumulată) a precipitaţiilor. Anul 2000 a fost cel mai secetos din perioada analizată; – Începând cu anul 2002 s-a obserevat o creştere a numărului de luni cu precipitaţii mult excedentare.