fg

Subscribe2


 

Volum XIII |

Evaluarea schimbărilor pe termen lung a suprafeţelor acoperite cu pădure din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. România

Rezumat: Lucrarea urmăreşte importanţa evaluării dinamicii suprafeţelor acoperite de pădure pe baza mai multor date statistice şi cartografice considerate reprezentative pentru ultimii o sută de ani. Hărţile selectate sunt în măsură să evidenţieze schimbările survenite în dinamica suprafeţelor acoperite de pădure pentru trei intervale temporale semnificative (1912-1971; 1971-1990; 1990-2006). Alegerea acestor intervale a fost făcută în corelaţie cu datele statistice şi materiale cartografice multitemporale relevante, precum şi cu evenimentele istorice şi politice cum ar fi reformele funciare, schimbările politice legate de perioadele comunistă şi post-comunistă, de colectivizarea, decolectivizarea şi privatizarea agriculturii care au condus la apariţia unor noi tipuri de proprietate, o fragmentare excesivă a terenurilor şi despăduriri extinse (exploatarea forestieră ilegală), cu precădere în ultimii 20 de ani. Autorii şi-au propus să analizeze modificările utilizării terenurilor şi dinamica suprafeţelor acoperite de pădure în raport cu principalii factori socio-politici şi naturali cu ajutorul metodelor GIS (indicele schimbării binare şi indicele de tendinţă) şi pe baza unor documente cartografice relevante care le-au permis realizarea unei baze de date spaţiale complexe la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Volum XI |

Speciile de plante invasive terestre în ariile protejate din România. Studiu de caz: Fallopia japonica în Parcul Natural Munţii Maramureşului

Rezumat: Evaluarea speciilor de plante invazive terestre în ariile protejate este de importanţă majoră ţinând cont de rolul acestora ca factori cheie în conservarea diversităţii biologice. Lucrarea are drept scop analiza speciilor de plante invazive terestre (ITPS) în ariile protejate din România, cu accent pe specia Fallopia japonica în Parcul Natural Munţii Maramureşului. Fallopia Japonica, cunoscută şi sub numele de Polygonum cuspidatum sau Reynoutria japonica este o plantă erbacee perenă ce ocupă în cea mai mare mare parte ecosistemele ripariene, provocând daune grave vegetaţiei native. Specia este menţionată de către Uniunea Internaţională pentru Conservării Naturii ca una dintre cele mai periculoase o sută de plante invazive. Lucrarea urmăreşte să analizeze potenţialul de răspândire a speciei într-o arie protejată, Parcul Natural Munţii Maramureşului – categoria V IUCN, precum şi site Natura 2000 (SPA şi SCI), prin integrarea de date spaţiale şi statistice complexe cu ajutorul metodelor de calcul moderne (GIS). Prin urmare, pe baza cartărilor şi investigaţiilor de teren ale speciei Fallopia japonica, autorii au putut identifica principalele cerinţe ecologice, condiţiile de răspândire, etc. Lucrarea de faţă va contribui semnificativ la elaborarea de studii referitoare la evaluarea dinamicii, a potenţialului de distribuţie şi al impactului acestei de plante invazive terestre asupra habitatelor native.

Volum X |

Infrastructura de alimentare cu apă din Câmpia Olteniei în timpul ultimului deceniu. Caracteristici teritoriale şi aspecte cantitative privind producerea şi consumul de apă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a analiza disparităţile teritoriale ale infrastructurii de apă din Câmpia Olteniei. Lucrarea se axează pe următoarele aspecte principale, specifice pentru dinamica generală a infrastructurii de distribuţie a apei în ultimul deceniu:
– creşterea numărului de aşezări conectate la reţeaua de distribuţie a apei potabile;
– aspecte cantitative privind producţia de apă potabilă (m3/zi) şi diferitele tipuri de consumatori (mii m3).
Articolul intenţionează să valorifice baza de date la nivel de NUTS V (TEMPO Online serii de timp, Institutul Naţional de Statistică) şi să ilustreze cartografic principalele schimbări înregistrate de indicatorii statistici utilizaţi pentru analiză: numărul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) conectate la reţeaua de distribuţie a apei, lungimea infrastructurii de distribuţie a apei, capacitatea instalaţiilor de a produce apă potabilă, consumul de apă pe tipuri de consumatori). În Câmpia Olteniei, creşterea UAT-urilor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile a fost legată de dezvoltarea operatorului regional pentru managementul apei – Compania de Apă Oltenia. În ciuda punctelor sale slabe, acest actor principal de pe piaţa apei din Oltenia va include staţii de lucru în două oraşe mici (Băileşti şi Calafat), asigurând astfel o mai bună distribuţie a apei pe un areal mai extins din Câmpia Oltenia. În ultimii zece ani, infrastructura de distribuţie a apei a devenit mai accesibilă pentru aşezările şi populaţia rurală. Producţia de apă potabilă a scăzut (capacitatea instalaţiilor de a produce apă potabilă era cu 1,1% mai mică în 2008 decât în anul 2000) în ultimul deceniu, această dinamică fiind corelată cu evoluţia negativă a populaţiei totale (numărul locuitorilor a scăzut cu 98 736 persoane între 1990 şi 2009) în Câmpia Olteniei, precum şi cu reducerea activităţilor agricole şi industriale. Consumul în funcţie de cele două categorii de consumatori (consumatori casnici şi alte tipuri = agenţi economici) se caracterizează printr-o descreştere diferită: în cazul consumatorilor casnici se înregistrează o scădere de numai 17%, faţă de 49,2% în cazul celuilalt tip de consumatori. Această dinamică poate fi pusă pe seama restrângerii activităţilor economice, implicit a diminuării marilor consumatori de apă din agricultură şi industrie.

Volum X |

Deficitul de apă climatic în sudul Olteniei folosind Metoda Thornthwaite

Rezumat: Cunoaşterea fenomenelor de ariditate şi secetă este esenţială atât în explicarea caracteristicilor peisajului cât şi în utilizarea raţională a resurselor de apă dintr-o regiune. Autorii îşi propun evaluarea deficitului de apă climatic (DEF) într-una dintre cele mai sensibile regiuni ale ţării în ceea ce priveşte ariditatea: sudul Olteniei. Definirea şi caracterizarea aridităţii ca intensitate s-a realizat pe baza valorilor obţinute prin metoda Thornthwaite atât în regim anual multianual (1961-2007), cât şi în perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) pentru a evidenţia favorabilitatea climatului pentru dezvoltarea în condiţii optime a culturilor agricole. În sudul Olteniei valorile indicelui de ariditate Thornthwaite (Iar-TH) (%) definesc un domeniu arid, crescând dinspre nord spre sud şi sud-vest, de la 40-45% la 50%. Cele mai mari valori, exprimând o ariditate pronunţată (Iar-TH ≥ 50%) acoperă o parte însemnată a Câmpiilor Blahniţei şi Desnăţuiului, sudul Câmpiei Romanaţiului (Câmpul Dăbuleni), luncile Jiului şi Oltului şi toată Lunca Dunării (cca. 65%).