fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Indicatori de evaluare a rolului infrastructurilor verzi în dezvoltarea urbană durabilă în România

Rezumat: Infrastructurile urbane verzi sunt considerate elemente cheie pentru îmbunătățirea calității vieții rezidenților și crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea orașelor durabile. Una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a stării și performanței infrastructurilor verzi urbane constă în utilizarea a diferite tipuri de indicatori. Indicatorii de evaluare a beneficiilor, serviciilor ecosistemice și a rolului infrastructurilor verzi în procesul de dezvoltare durabilă reprezintă instrumente importante pentru factorii de decizie și cei politici. Indicatorii oferă informații ce pot fi ușor interpretate de către decidenții politici and facilitează procesul de planificare, monitorizare și evaluare a infrastructurilor verzi urbane. Studiul nostru se concentrează pe stabilirea unor indicatori ce ar putea fi folosiți pentru a evidenția diversitatea structurală și funcțională a infrastructurilor verzi urbane. Scopul acestei lucrări este de a sublinia indicii și indicatorii utilizați în arealele urbane din România pentru a cuantifica sustenabilitatea infrastructurilor verzi, pentru o profundă înțelegere a acestui concept. Pe parcursul lucrării sunt propuși o serie de indicatori, subliniind faptul că, prin utilizarea setului corespunzător de indici, autoritățile locale pot eticheta un anumit areal ca având o dezvoltare urbană durabilă. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă pe baza unui anumit set de indicatori, nu oferă întotdeauna rezultate realiste.

Volum XIV |

Reprezentarea cartografică a diferențelor în nivelul de informare publică online al unităților administrativ teritoriale din România

Rezumat: Am analizat diferențele existente în informațiile publice prezentate de unitățile administrativ teritoriale din România prin analiza website-urilor a 175 unități administrative locale folosind o bază de date standard cu 17 indicatori grupați în: indicatorii de identificare, conținut și suport administrativ. Rezultatele au fost analizate folosind elemente de statistică descriptivă și ArcGis 10 pentru reprezentarea cartografică a distribuției geografice. 2769 unități administrativ teritoriale (87,09%) au un website propriu, dar informațiile prezente pe acestea sunt deficitare, și în legătură direct cu rangul localității în rețeaua de așezări. Dezechilibrul existent între frecvența indicatorilor de conținut și a celor administrativi de suport indică o politizare a website-urilor, în detrimentul informării și participării publicului. Cele mai mici valori ale informațiilor publice disponibile online (<20%) se regăsesc în județele cu un nivel ridicat al ruralității sau în cele care au o distribuție etnică a populației distinctă.

Volum X |

Modificări ale modului de utilizare a terenurilor în zona metropolitană Bucureşti şi impactul acestora asupra calităţii mediului din noile arii rezidenţiale

Rezumat: Spaţiul metropolitan bucureştean se află într-o fază de reorganizare cu dinamică rapidă şi complexă, ca răspuns la modificările ce survin în contextul politic, instituţional, administrativ, economic şi social. În ultimii 20 de ani, modul de utilizare a terenurilor din zona analizată a înregistrat profunde schimbări, îndeosebi prin conversia terenului agricol în spaţii rezidenţiale şi comerciale. Ultimele două categorii de utilizare a terenului au înregistrat de altfel o dinamică ascendentă şi în detrimentul spaţiilor industriale. Spaţiile rezidenţiale manifestă în zona metropolitană bucureşteană o extindere cantitativă importantă, larg diseminată teritorial, şi calitativ extrem de diversificată. Studiul analizează modificările în modul de utilizare a terenurilor care au impact asupra calităţii mediului din aceste spaţii rezidenţiale. Rezultatele analizei indică fragmentarea şi reducerea zonelor cu utilizare agricolă şi împădurite, dar şi extinderea dezorganizată a rezidenţialului,, cu efecte directe şi indirecte asupra calităţii mediului nucleelor rezidenţiale implicate. Explicaţia derivă din lipsa coordonării între extrem de numeroasele proiecte de investiţii instituţionale sau private în domeniul construcţiei de spaţiu locativ şi incapacitatea autorităţilor publice de a îşi exercita corespunzător noile atribuţii de reglementare şi decizie (în perioada 1947-1990 proprietatea imobiliară era administrată în cea mai mare parte de stat, iar după 1990 a urmat un vid decizional care a determinat disfuncţionalităţi în organizarea teritoriului care vor fi rezolvate extrem de dificil).

Volum IX |

Calitatea aerului interior din locuinţele bucureştene în contextul schimbărilor climatice prezente

Rezumat: Calitatea aerului interior reprezintă unul dintre factorii ce condiţionează calitatea locuirii din spaţiile rezidenţiale urbane. Lucrarea îşi propune să analizeze distribuţia spaţială şi temporală a parametrilor ce definesc calitatea aerului interior din spaţii de locuit reprezentative ale municipiului Bucureşti în relaţie cu factorii de influenţă. Caracterizarea factorilor de influenţă permanenţi, sezonieri şi conjuncturali s-a realizat utilizând metodologiile US EPA (1991) si OMS (2006). În perioada noiembrie 2008 – februarie 2010, s-au aplicat chestionare pentru aprecierea dimensiunii factorilor de influenţă din interiorul şi exteriorul spaţiilor de locuit. Concomitent, pentru determinarea valorilor indicatorilor reprezentativi de calitate a aerului interior au fost efectuate măsurători în spaţiile de locuit selectate. Din analiza rezultatelor obţinute se poate afirma că în habitatul intern al majorităţii spaţiilor rezidenţiale din municipiul Bucureşti calitatea aerului este nesatisfăcătoare, fiind depăşite valorile de confort uman recomandate prin legislaţia internaţională, la indicatori precum: compuşi organici volatili, dioxid de carbon ori pulberi în suspensie. Sistemele de ventilare ale clădirilor sunt în cea mai mare parte dezafectate ori nu funcţionează, astfel că izolarea termică a imobilelor vine să agraveze aceste probleme în cazul în care nu este combinată cu îmbunătăţirea sistemelor de aerisire. Extinderea semnificativă a spaţiilor rezidenţiale “bolnave”, ineficiente economic, ecologic şi/sau sanitar, în contextul schimbărilor actuale de mediu, impune o abordare integrată a problemelor ce ţin de managementul calităţii aerului în spaţiile rezidenţiale din municipiul Bucureşti.