fg

Subscribe2


 

Volum X |

Indicatori ai presiunii umane asupra mediului din Piemontul Bălăciţei

Rezumat: Piemontul Bălăciţei reprezintă subdiviziunea vestică a Piemontului Getic, fiind localizat în sud-vestul României. Unitatea analizată reprezintă un spaţiu de veche locuire şi, în acelaşi timp, o arie de dezvoltare activă a numeroase fenomene ce modifică relieful. Transformările induse antropic au avut influenţe semnificative asupra mediului şi în mod special asupra reliefului, vulnerabilitatea tot mai ridicată a terenurilor la fenomenele geomorfologice periculoase fiind una dintre cele mai importante probleme pe care le au de înfruntat comunităţile locale în prezent. Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze influenţa antropică în apariţia dezechilibrelor de mediu şi, în mod particular, activităţile umane care influenţează procesele geomorfologice de risc. Un mijloc relevant în evaluarea tipului şi dimensiunii intervenţiei antropice într-o unitate teritorială dată se referă la calcularea unor indicatori sintetici ce caracterizează gradul de transformare a peisajului. Evaluarea a fost realizată prin analiza datelor statistice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ce se suprapun Piemontului Bălăciţei. Cercetarea generală are în vedere un interval de treizeci de ani (1977 – 2007), iar analiza particulară se referă la perioada de tranziţie (1992, 2002 şi 2007).

Volum X |

Asupra modificărilor antropice ale mediului şi necesităţii restaurării Luncii Dunării în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Bechet

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze modificările antropice care au avut loc în sectorul Drobeta-Turnu Severin – Bechet al Luncii Dunării pe parcursul ultimelor două secole. Cercetarea a pornit de la nevoia obţinerii unei baze de date comprehensive reale cu privire la extinderea, natura şi caracteristicile structurilor topo-hidrografice, edafice şi biologice apărute sub influenţa antropică, la relaţia lor cu schimbările survenite în modul de utilizare a terenurilor şi la funcţionalitatea lor prezentă. O atenţie deosebită este acordată acestor din urmă transformări în perioada de după 1989. Tipurile primare de modificări topografice şi hidrografice rezultate din activitatea geomorfică umană în Lunca Dunării sunt analizate în legătură cu utilizarea terenurilor în regiune. Studiul transformărilor de mediu din sectorul de luncă a pornit de la materiale cartografice şi statistice relevante pentru secolele XIX – XXI. Pentru perioada post-comunistă, o analiză mai detaliată a dinamicii modului de utilizare a terenurilor a fost posibilă prin valorificarea bazei de date Corine Land Cover. Datele astfel obţinute au fost verificate şi completate cu rezultatele vizitelor de studiu în teren, absolut obligatorii în contextul în care s-a constatat că baza cartografică prezintă deficienţe şi nu este adusă la zi.

Volum IX |

Analiza particularităţilor fragmentării reliefului în Piemontul Bălăciţei

Rezumat: În Piemontul Bălăciţei se disting două areale cu particularităţi diferite, aferente bazinului hidrografic al Dunării şi bazinului Jiului. Distribuţia claselor de valori corespunzătoare celor două arii de drenaj, atât în cazul densităţii, cât şi în cel al adâncimii fragmentării, reliefează diferenţe majore, dar şi unele similitudini, fapt datorat timpului de evoluţie, nivelului de bază, direcţiei de scurgere faţă de structură şi omogenităţii litologice şi climatice.
Analiza datelor a permis cuantificarea energiei reliefului şi a densităţii fragmentării reliefului din Piemontului Bălăciţei şi corelarea celor doi parametrii în funcţie de bazinele hidrografice principale. Metodele de calcul şi reprezentare a celor doi indicatori ai fragmentării reliefului au permis atât o interpretare cantitativă (identificarea a cinci clase de valori), cât şi una spaţială (gruparea valorilor în funcţie de cele două râuri colectoare: Jiu şi Dunăre). Gruparea factorilor de influenţă, pe cele două bazine hidrografice principale se datorează în principal faptului că bazinul Dunării s-a extins în detrimentul bazinului Jiului, cei trei afluenti mai importanti – Blahniţa, Drincea şi Desnăţuiul captând sectoare din cursul superior al afluenţilor Jiului.
Din analiza fragmentării reliefului Piemontului Bălăciţei rezultă că acesta se află în diferite stadii de evoluţie, complexitatea fragmentării fiind strâns legată de gradul de maturitate a văilor şi de complexele morfogenetice impuse de evoluţia paleogeografică.

Volum IX |

Vulnerabilitatea socială şi riscurile asociate Nefropatiei Endemice Balcanică în judeţul Mehedinţi

Rezumat: Nefropatia Endemică Balcanică (NEB) denumită popular şi „boala rinichilor uscaţi” a fost semnalată pentru prima dată în 1957 în satul mehedinţean Ergheviţa. Cu toate că fenomenul a fost studiat, în principal de medici, pe o perioadă de aproximativ 50 de ani, în acest interval numărul de cazuri de îmbolnăvire a crescut, iar cauza reală a apariţiei bolii nu a fost încă descoperită.
Principala sursă de îmbolnăvire este considerată a fi apa provenită din pânza freatică ce trece prin zăcământul de cărbune al minelor de la Huşnicioara.
De remarcat este faptul că această boală nu afectează decât mediul rural, majoritatea focarelor fiind grupate în jurul centrelor urbane precum Drobeta Turnu-Severin, Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare. Comunităţile rurale respective sunt considerate a fi cu adevărat vulnerabile la proasta calitate a apelor subterane. Având în vedere că noi cazuri de nefropatie sunt descoperite în continuare, se apreciază că riscul indus de poluarea apelor subterane este unul semnificativ, iar comunităţile umane prezintă vulnerabilitate ridicată la acest element.
În lucrarea de faţă se identifică stadiul actual al manifestării şi răspândirii maladiei, precum şi circumstanţele economico-sociale ce favorizează apariţia cazurilor de îmbolnăvire, constituind un puternic semnal de alarmă referitor la comunităţile umane vulnerabile la poluarea unei resurse naturale indispensabile vieţii – apa.