fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Modele ale activităţii turistice hibernale în Munţii Bucegi – Valea Prahovei (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Munţii Bucegi şi Valea Prahovei reprezintă cea mai importantă destinație din România pentru activităţile turistice de iarnă, de mare tradiție în Carpații Meridionali – Carpații Românești. O serie de stațiuni turistice s-au dezvoltat aici de-a lungul timpului, în prezent regiunea bucurându-se de o mare popularitate printre cei dornici de astfel de activităţi. Acest articol îşi propune să prezinte, pe de o parte, caracteristicile naturale (parametrii topografici și variabilele climatice) favorabile activităţilor turistice de iarnă, iar pe de altă parte, infrastructura de cazare, facilităţile pentru activitățile de schi şi fluxul turistic. Extinderea pârtiilor de ski, perspectivele de dezvoltare a infrastructurii existente, interesul autorităţilor locale, regionale şi naţionale, reprezintă premisele pentru găzduirea ediţiei de iarnă a Festivalului Olimpic European de Tineret, în 2013 şi a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2020 ani în regiunea prezentată.

Volum XI |

Aspecte privind comunicarea în turism. Studiu de caz: Munții Poiana Ruscă (România)

Rezumat: Turismul este un fenomen pentru care comunicarea este în mod special importantă, fiind responsabilă în bună măsură de tranformarea turiștilor potențiali, în turiști efectivi. Articolul pornește de la paradigma, funcțiile și factorii comunicării în turism și analizează modul în care se realizează comunicarea turistică în cazul arealului turistic Munții Poiana Ruscă. Acesta este un spațiu montan cu un potențial turistic complex, situat în interiorul izocronei de 1,5 ore față de mai multe centre urbane, ceea ce-l face atractiv pentru turismul de proximitate, de week-end. Analiza a avut în vedere mai multe componente: comunicarea din spațiile emițătoare, comunicarea din arealul studiat, respectiv comunicarea prin intermediul spațiului virtual. Concluzia evidențiază, În raport cu teoria generală a comunicării și a practicii comunicării în turism, concluziile relevă câteva elemente de constrângere din partea emițătorului – insuficienta atenție acordată publicității, nerealizarea unui mesaj coerent –, respectiv din partea receptorului – absența unui interes predilect către turismul în aer liber, de drumeție.

Volum X |

Trăsături ale domeniilor schiabile din Banatul Românesc

Rezumat: Banatul românesc dispune de o importantă zonă montană, compusă din Munţii Banatului şi partea de nord-vest a Grupei Retezeat-Godeanu, respectiv Munţii Ţarcu – Muntele Mic. În lucrarea de faţă ne-am propus prezentarea caracteristicilor celor două domenii schiabile din această zonă: Ţarcu – Muntele Mic şi Semenic. Structura lor a evoluat în timp, în funcţie de interesul local şi regional, dar şi datorită mai multor iniţiative, recente ale investitorilor români. Cercetările noastre au ajuns la concluzia că cele două domenii de schi dispun de un important potenţial natural pentru a susţine activităţile sportive de iarnă, respectiv de ski în cadrul a două mici staţiuni de iarnă. În prezent. Acestea au o capacitate redusă de atracţie, datorită existenţei unor pârtii mici şi a cîtorva mijloace de transport pe cablu. În ambele cazuri, accesul este destul de limitat şi datorită capacităţii de cazare disproporţionată în raport cu gradul de încărcare a pîrtiilor de ski. Având în vedere aceste aspecte, putem concluziona că aceste staţiuni nu reprezintă încă o atracţie majoră, datorită faptului că sunt insuficient utilate şi subdezvoltate în raport cu creşterea cererii pieţei regionale de sporturi de iarnă. Pe de altă parte, în ambele cazuri, au fost iniţiate la nivel local, proiecte de extindere spaţială a domeniilor schiabile şi a capacităţilor de cazare, proiecte care încă aşteaptă să fie puse în aplicare.