fg
Volum XVII |

Indicatori de evaluare a rolului infrastructurilor verzi în dezvoltarea urbană durabilă în România

Rezumat: Infrastructurile urbane verzi sunt considerate elemente cheie pentru îmbunătățirea calității vieții rezidenților și crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea orașelor durabile. Una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a stării și performanței infrastructurilor verzi urbane constă în utilizarea a diferite tipuri de indicatori. Indicatorii de evaluare a beneficiilor, serviciilor ecosistemice și a rolului infrastructurilor verzi în procesul de dezvoltare durabilă reprezintă instrumente importante pentru factorii de decizie și cei politici. Indicatorii oferă informații ce pot fi ușor interpretate de către decidenții politici and facilitează procesul de planificare, monitorizare și evaluare a infrastructurilor verzi urbane. Studiul nostru se concentrează pe stabilirea unor indicatori ce ar putea fi folosiți pentru a evidenția diversitatea structurală și funcțională a infrastructurilor verzi urbane. Scopul acestei lucrări este de a sublinia indicii și indicatorii utilizați în arealele urbane din România pentru a cuantifica sustenabilitatea infrastructurilor verzi, pentru o profundă înțelegere a acestui concept. Pe parcursul lucrării sunt propuși o serie de indicatori, subliniind faptul că, prin utilizarea setului corespunzător de indici, autoritățile locale pot eticheta un anumit areal ca având o dezvoltare urbană durabilă. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă pe baza unui anumit set de indicatori, nu oferă întotdeauna rezultate realiste.

Volum XV |

Dinamica spațială și temporală a presiunii umane în bazinul hidrografic Preajba, România

Rezumat: Prezentul studiu face referire la dinamica spațio-temporală a presiunii umane la nivelul bazinului hidrografic Preajba localizat în sud-estul municipiului Craiova. Analiza statistică și cartografică se bazează pe determinarea unei varietăţi de indici de mediu: indicele de presiune umană prin dinamica demografică, indicele de presiune umană prin utilizarea terenurilor agricole, indicele de naturalitate, indicele de artificializare şi indicele transformării de mediu. Alegerea unui caroiaj de 1,5 kmp în vederea calculării şi comparării indicelui de artificializare a peisajului permite o analiză concisă asupra transformării mediului în arealul anterior menționat. Complementar, dinamica temporală a valorilor indicilor de mediu este evidenţiată prin alegerea unor ani etalon 1992, 2002, 2014 cărora li se adaugă date și materiale cartografice recente din 2009 și 2015. Rezultatele, materializate în valorile obţinute redau starea mediului și implicațiile presiunii umane asupra ecosistemului lacustru Preajba (valori maxime obținute la nivel de perioadă): densitatea fiziologică sau agrară – 52 loc/ha în 1992 (Craiova); indicele de presiune umană prin arabil – 1,4 ha/loc în 1992 și 2002 (Malu Mare); indicele de naturalitate al peisajului – 9,43 în 1992 (Malu Mare); indicele transformării de mediu – 3,69 în 2012 (Coșoveni). Campanii de teren realizare în anii 2015 și 2016 confirmă rezultatele cercetării susțin vizual presiunea umană asupra mediului. Măsurile propuse, în vederea stabilizării şi menţinerii calităţii bune a mediului în bazinul hidrografic Preajba vizează ecosistemul lacustru prin implicarea autorităților locale în vederea respectării statutului de arie naturală de protecție avi-faunistică, „Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”.