fg

Subscribe2


 

Volum XV |

Evaluarea reconstituirii artificiale a suprafețelor acvatice din arealul protejat Mlaștinile de la Satchinez utilizând date de teledetecție și observații din teren

Rezumat: Mlaștinile de la Satchinez, rest al mlaștinilor specifice odinioară Câmpiei Banatului, au fost declarate rezervație ornitologică încă din anul 1942 și reprezintă habitatul multor specii de păsări protejate. Lucrările de desecare efectuate în anii șaptezeci au afectat rezervația ducând la scăderea suprafețelor acoperite de apă. După 35 de ani au fost realizate lucrări hidrotehnice cu scopul de a reconstitui vechile suprafețe acvatice din zona tampon. Astfel, în anul 2005, a fost săpat un canal de alimentare cu apă din canalul de descărcare al lacului Satchinez către Balta Mare. Obiectivul acestui studiu este de a evalua eficiența lucrărilor hidrologice efectuate în 2005 utilizând analiza temporală a unor indici normalizați de diferențiere derivați din imagini satelitare în corelație cu datele de precipitații (înregistrate la Stația Meteorologică Timișoara) ca indicator al gradului de reconstituire al mlaștinii. Am utilizat date geospațiale din diferite perioade de timp: hărți istorice (1953, 1962 și 1984), ortofotoplanuri (1963, 1970, 2005 și 2012), fotografii aeriene oblice (2004) precum și 38 de imagini satelitare Landsat (1984-2015), câte două imagini pentru fiecare an, una pentru intervalul ploios și cea de a doua pentru perioada secetoasă. Am observat o ușoară creștere a indicelui normalizat de diferențiere a vegetație (NDVI) în Balta Mare și pe cursul relict al pârăului Sicsău, fapt care se explică prin expansiunea stufului și care sugerează o creștere a umidității solului. În sezonul uscat, pentru perioada de dinaintea lucrărilor de restaurare (1984-2004), se înregistrează o corelare puternică, extrem de semnificativă, între indicele normalizat de diferențiere a umezelii (NDWI) și precipitații (r =0.7008, p = 0.0011). După anul 2005 această corelare nu mai apare (r = -0.1083, p <0.05), ceea ce demonstrează că precipitațiile nu mai reprezintă principala sursă de apă pentru Balta Mare. În perioada 1984-2015 în lunile ploioase indicele normalizat modificat de diferențiere a apei (MNDWI) indică prezența apei în Balta Mare, dar în lunile secetoase demonstrează lipsa acesteia, ceea ce evidențiază caracterul temporar al acestei bălți și confirmă astfel observațiile din teren. În concluzie, lucrările de restaurare nu au dus la refacerea fostelor suprafețe de apă din Balta Mare, dar au avut totuși un efect în creșterea nivelului apei freatice în acest areal, ceea ce a dus la extinderea stufului.

Volum XIV |

Cartarea culoarelor de avalanșă în valea glacială Bâlea (Munții Făgăraș) folosind metode de detectare semi-automată

Rezumat: Cartarea culoarelor de avalanșă pe baza planurilor topografice, a aerofotogramelor și a datelor din teren pentru realizarea unei baze de date digitale în arealele montane din România este un pas important în evaluarea riscului la avalanșe și a altor procese geomorfologice conexe. Acest proces necesită experiență și foarte mult timp. În cazul absenței datelor din teren obținute cu GPS sau stație topografică, digitizarea este influențată de subiectivitatea celui care o realizează.
Studiul de față propune o metodă semi-automată de detectare a culoarelor de avalanșă pe baza integrării caracteristicilor geomorfometrice extrase din modele ale suprafeței topografice. Astfel, aceste caracteristici pot fi extrase din modelul altitudinilor, pantei, curburii. Pentru studiul de față s-a utilizat analiza orientată-obiect obiect pentur a detecta culoarele de avalanșă în partea centrală a Munților Făgăraș. Această abordare are două etape, una de segmentare pentru obținerea obiectelor și una de clasificare a acestora. Segmentarea s-a realizat pe baza modelului curburii în plan, acesta fiind cel mai important parametru în dectectarea culoarelor de avalanșă. Pentru clasificarea obiectelor rezultate s-au mai utilizat și valori caracteristice de pantă utilizând funcții fuzzy, valori prag pentru altitudine, concentrarea scurgerii apei și un indice pentru forma obiectelor. Culoarele de avalanșă obținute ca rezultat al clasificării au fost exportate vectorial și comparate cu datele existente realizate prin digitizare, obținându-se o potrivire foarte bună a obiectelor vectoriale atât în ceea ce privește numărul culoarelor cât și suprafața totală. Metoda poate fi îmbunătățită prin utilizarea unor modele digitale de înaltă rezoluție spațială și aplicarea pe mai multe areale test cu alte caracteristici topografice, și pentru care există baze de date vectoriale cu culoarele de avalanșă.

Volum XI |

Tendințe ale modificării acoperirii terenurilor în cadrul pășunilor montane abandonate. Studiu de caz: Masivul Măgura Marga (Carpații Meridionali)

Rezumat: Păstoritul a fost principala activitate a locuitorilor din regiune astfel încât, pe o suprafață de numai 750 de hectare, au existat simultan 16 stâne. In ultimii 20 ani se constată o abandonare treptată a pășunilor montane care a dus la apariția unor modificări ale acoperirii terenurilor, observate în principal în apropierea limitei superioare a pădurii. Scopul lucrări este identificarea tendinței generale de modificare a acoperirii terenului prin metoda change-detection utilizând imagini satelitare Landsat TM pentru intervalul de timp 1988 – 2011. Deasemenea, o analiză detaliată bazată pe cercetări de teren și aerofotograme de înaltă rezoluție spațială a fost făcută în arealele unde s-au detectat modificări importante. Analiza hărților istorice a permis înțelegerea transformărilor survenite în acoperirea terenurilor în ultimii 70 de ani. Rezultatele demonstrează că procesul de creștere a biomasei vegetale este o tendință generală pentru ultimii 23 de ani. Fenomenul este dominant pe mai bine de 88% din suprafață. Intensitatea mică a transformărilor se datorează în principal intervalului de timp relativ scurt de când pășunile au fost treptat abandonate. Modificări majore apar pe versanții cu expoziție sudică datorită topoclimatului specific versanților însoriți, în arealele în care limita superioară a pădurii a fost în trecut mult coborâtă altitudinal prin defrișare, precum și în vecinătatea limitei superioare a pădurilor de molid. S-au observat și areale în care nu apar modificări evidente ale limitei superioare a pădurii, cu frecvență mai mare pe versanții nordici și vestici, în apropierea limitei superioare a pădurilor de fag. Limita superioară a pădurii este încă una antropică dar, în cazul în care se va meține tendința actuală de regenerare a pădurii, aceasta va evolua spre o limită climatică.

Volum X |

Analiza şi clasificarea orientată-obiect a circurilor glaciare din Munţii Ţarcu (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Cartarea geomorfologică oferă rezultate cu importanţă mare pentru foarte multe studii, iar metodele tradiţionale de cartare necesită foarte mult timp și sunt costisitoare. Acest studiu prezintă un set de reguli pentru identificarea semi-automată a circurilor glaciare pentru arealul test din Munţii Ţarcu (Carpaţii Meridionali) utilizând metode de analiză orientate-obiect. În lucrarea de faţă au fost stabiliţi parametrii morfometrici caracteristici ai circurilor glaciare aparţinând reliefului glaciar de tip Godeanu, cu circuri glaciare dezvoltate la marginea suprafeţelor de nivelare, pe baza unui model digital de elevaţie cu o rezoluţie spaţială de 10 m. Parametrii morfometrici ai reliefului generaţi din acest model au fost folosiţi în procesul de segmentare şi apoi de clasificare a circurilor. Astfel, în setul de reguli de clasificare au fost introduşi atât factori morfometrici, precum curbura terenului, dar şi de context, cum ar fi vecinătatea față de suprafeţele de nivelare. Factorul cel mai important utilizat în procesul de segmentare este curbura medie, iar pentru stabilirea unui factor de scară cât mai obiectiv, s-a folosit un instrument implementat în Definiens, numit – ESP. Rezultatele obţinute sunt apropiate de realitatea din teren (exceptând unele areale cu forme de relief negative, precum organismele torenţiale sau pozitive, cum sunt rocile mutonate din cadrul circurilor, elemente ce pot fi filtrate manual de către utilizator) demonstrează că metoda utilizată este una de interes, aceste rezultate fiind verificare cu date din teren şi cu ortofotoplanuri, hărţi existente ale reliefului din domeniul alpin ai Munții Țarcului. În studiile viitoare intenţionăm să îmbunătăţim metoda prezentată şi să determinăm parametrii morfometrici şi valorile-prag caracteristice, care să fie incluse în reguli de identificare semi-automată, pentru localizarea și clasificarea altor forme de relief din etajul alpin al Munților Ţarcu.

Volum X |

Trăsături ale domeniilor schiabile din Banatul Românesc

Rezumat: Banatul românesc dispune de o importantă zonă montană, compusă din Munţii Banatului şi partea de nord-vest a Grupei Retezeat-Godeanu, respectiv Munţii Ţarcu – Muntele Mic. În lucrarea de faţă ne-am propus prezentarea caracteristicilor celor două domenii schiabile din această zonă: Ţarcu – Muntele Mic şi Semenic. Structura lor a evoluat în timp, în funcţie de interesul local şi regional, dar şi datorită mai multor iniţiative, recente ale investitorilor români. Cercetările noastre au ajuns la concluzia că cele două domenii de schi dispun de un important potenţial natural pentru a susţine activităţile sportive de iarnă, respectiv de ski în cadrul a două mici staţiuni de iarnă. În prezent. Acestea au o capacitate redusă de atracţie, datorită existenţei unor pârtii mici şi a cîtorva mijloace de transport pe cablu. În ambele cazuri, accesul este destul de limitat şi datorită capacităţii de cazare disproporţionată în raport cu gradul de încărcare a pîrtiilor de ski. Având în vedere aceste aspecte, putem concluziona că aceste staţiuni nu reprezintă încă o atracţie majoră, datorită faptului că sunt insuficient utilate şi subdezvoltate în raport cu creşterea cererii pieţei regionale de sporturi de iarnă. Pe de altă parte, în ambele cazuri, au fost iniţiate la nivel local, proiecte de extindere spaţială a domeniilor schiabile şi a capacităţilor de cazare, proiecte care încă aşteaptă să fie puse în aplicare.