fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Tipare postcomuniste ale migrației în România: dinamică și perspective teritoriale

Rezumat: Lucrarea abordează o problemă de mare importanță pentru România, aceea a migrației internaționale, aflate într-un proces continuu de exacerbare după prăbușirea regimului comunist, dar cu diferențieri spațiale importante. Acest demers a impus necesitatea unei serii de reprezentări spațiale menite să evidențieze tipologia și structura fluxurilor migratorii la nivelul întregii țări în perioada postcomunistă, dar și schimbările de direcție sau de intensitate ale acestora. În aproape trei decenii, din România au emigrat peste 550.000 persoane, alte aproape 240.000 persoane fiind plecate temporar în străinătate în 2017, conform datelor statistice oficiale, în realitate numărul acestora fiind mult mai mare. Migrația internațională a românilor prezintă caracteristici aparte, putând fi individualizate patru perioade distincte, caracterizate prin caracteristici demografice si distributie teritorială specifică. În ansamblu, se constată o glisare a zonelor emițătoare de emigranți dinspre vestul și centrul țării imediat după căderea comunismului către zona estică și sudică în ultimii ani, cu antrenarea predominantă a adultilor tineri.

Volum XIII |

Actualitate si perspective în turismul pentru menţinerea sănătăţii – serviciile spa în România

Rezumat: Lucrarea de faţă are drept scop prezentarea stadiului actual al serviciilor spa din România, după înlăturarea sistemului comunist și investigarea tipologiei spa-urilor din România pentru a identifica punctele nevralgice și oportunitățile pentru acest sector. În cadrul studiului se analizează oferta de wellness (spa de zi, destinații spa, balneo – spa şi hotel spa), precum şi distribuţia teritorială a centrelor spa în cadrul ţării. Tendința actuală este de difersificare a ofertei, cu numeroase proiecte pentru spa de zi și destinații spa în cadrul orașelor mari, apărând chiar resort-uri ce oferă servicii integrate de cazare, sport și divertisment, precum și facilități și programe spa. Cele mai multe centre spa din România pun accent doar pe componenta wellness, mai puțin de 10% dintre acestea oferind consiliere privind nutriția, și foarte puține punând accent pe meditație. Stațiunile balneare, care valorifică izvoarele minerale și termale, nu s-au putut alinia la cerințele și standardele existente în prezent pe piața internațională, pierzând prestigiul pe care îl aveau înainte de 1990.

Volum XIII |

Tiparul schimbărilor demografice în Craiova şi periferiile sale – agent cauzal sau catalizator în creşterea urbană?

Rezumat: Articolul pune în evidenţă analiza demografică structurală a municipiului Craiova şi a zonei sale adiacente, în contextul suburbanizării şi al declinului demografic pronunţat de după 1990. Potenţialul demografic exprimă forţa motrice internă a urbanului şi reprezintă un factor decisiv în cadrul transformărilor teritoriale pe care le traversează oraşul post-comunist contemporan în contextul mobilităţii crescânde şi a schimbării raporturilor centru-periferie.

Volum XI |

Analiza imaginii urbane prin intermediul sondajelor vizuale. Studiu de caz: orașul Craiova

Rezumat: Orașele au fost afectate de procesele de revitalizare urbană, dorind să fie incluse în competiția globală de piață unde acestea încearcă să atragă mai multe resurse economice și să-și consolideze o poziție importantă, transformându-și astfel reprezentările urbane la nivelul percepțiilor. Unele orașe au optat să-ți remodeleze spațiile urbane, proiectând o imagine care atrage vizitatorul dar și rezidentul, dar în același timp, acestea încearcă să gestioneze problemele și tensiunile asociate cu acest proces de transformare urbană.
Astfel, imaginea orașului este din ce în ce mai expusă la progresele recente și la transformările infrastructurilor și utilizării terenurilor. Acest articol își propune să contureze percepția imaginii urbane la nivel de micro-scară cu ajutorul analizei datelor rezultate din VPS – Visual Preference Survey, realizat în municipiul Craiova, România. O nouă abordare urbanistică pentru a măsura imaginea urbană, ce nu are în vedere modelul de analiză clasic al lui Lynch, este VPS-ul, dezvoltat de Anton Nelessen, acesta este un proces care permite locuitorilor unui oraș să ia parte la evaluarea urbană și să creeze o nouă viziune de dezvoltare pentru viitor. Prin acordarea de scoruri diferitelor imagini, oamenii din Craiova își exprimă percepția asupra imaginii urbane, luând în considerare patru aspecte: spațiile publice, mediul construit, transportul și mediul socio-cultural, și creionează, în acest fel, comunitatea pe care doresc să o aibă în viitor. Rezultatele arată că imaginea orașului are nevoie de unele intervenții majore urbane în ceea ce privește designul, arhitectura și funcționalitatea spațiilor publice urbane. În consecință, sunt propuse câteva principii actorilor publici pentru îmbunătățirea celor patru secțiuni principale discutate în studiu.

Volum X |

Siguranţa şi securitatea în turism. Studiu de caz: România

Rezumat: Pentru multe state, turismul prezintă o importanță economică deosebită, având o contribuție însemnată la PIB. Ca urmare, numărul turiștilor internaționali este foarte important. În întreaga lume însă, există tot mai multe amenințări și pericole, și prin urmare turiștii sunt din ce în ce mai conștienți de necesitatea unei destinații sigure. Turiștii străini sunt educați în spiritul siguranței turistice, iar atunci când aleg o anumită destinație de vacanță, acest aspect contează foarte mult. Imaginea unei țări sau a oricărei destinații turistice depinde de calitatea produselor turistice, care se referă nu doar la patrimoniul natural și cultural sau la mediul economic, ci și la climatul social și politic, ordinea în stat și siguranța cetățenilor. O țară care este percepută ca fiind o destinație sigură poate folosi această imagine ca un avantaj competitiv și poate să atragă diferite segmente ale pieței turistice internaționale. Lucrarea abordează unele aspecte privind siguranța în turism, punând accent pe principalele aspecte ale siguranței turistice în România. Pentru acest lucru, a fost analizat indicele competititivității călătoriilor și turismului (cu accent special pe cel de al treilea pilier – Siguranța și securitatea) și au fost interpretate rezultatele unui chestionar on-line completat de managerii și angajații din activitățile turistice.