fg
Volum XX |

Estimarea eroziunii solului exercitată de apă în sectorul inferior al Jiului și în Câmpia Băilești

Rezumat: Scopul principal al acestui articol este de a identifica zonele din Câmpia Băileștiului și sectorul inferior al luncii Jiului, predispuse la eroziunea solului în urma acțiunii exercitată de apa din precipitații, regiunea având un potențial agricol foarte ridicat. Evaluarea acestei forme de eroziune ne ajută să oferim soluții mai bune pentru a reduce cantitatea de sol pierdut. Pentru a măsura cantitatea de sol pierdută, am folosit, și adaptat , ecuația RUSLE. Valorile RUSLE pentru zona noastră de studiu au oscilat între 0 și 8.89 t-1/ha-1/yr-1. Cele mai expuse zone la eroziunea solului sunt localizate pe pantele abrupte din Nord-Estul arealului studiat, acolo unde factorul erozivității pluviale are cele mai mari valori, factorul erodabilității solului este de asemenea foarte mare, iar valorile factorului C sunt foarte ridicate.

Volum XVIII |

Pericolul aridizării în vestul Câmpiei Olteniei: impactul factorilor naturali și antropici asupra degradării terenurilor

Rezumat: Terenurile din sudul Olteniei au cunoscut în ultimul secol etape de evoluţie diferite sub influenţa factorului climatic dar mai ales a factorului antropic. De la suprafeţele extinse de bălţi şi mlaştini din perioada postbelică la desecări, indiguiri, sisteme de irigaţii şi plantări de perdele de protecţie din anii 50-60 (reflectate în apogeul agricol din anii 70-80) şi până în zilele noastre când, asistăm la aridizarea terenurilor şi extinderea suprafeţelor, predominant nisipoase, impracticabile tipului de agricultură actuală. După 1990 agricultura din sudul Câmpiei Olteniei a cunoscut o decădere accelarată datorată distrugerii sistemelor de irigaţii, defrişării perdelelor de protecţie, situaţiei proprietăţii terenurilor şi neadaptării culturilor la tipurile de sol. În 2012 s-a ajuns la procente de suprafeţe irigate de 0% capacitate utilizată din 76820 ha amenajate în Câmpia Blahniţei şi de 1% capacitate utilizată din 299621 ha amenajate în Câmpia Olteniei. Toate acestea au dus la degradarea terenurilor şi amplificarea proceselor geomorfologice în special pe suprafeţele nisipoase, acolo unde lipsa stratului vegetal coroborat cu procesul eolian duce la destabilizarea şi miscarea dunelor de nisip. Acest articolul propune analiza spaţio-temporală a câtorva tipuri de terenuri expuse aridizării, a căror suprafaţă a crescut considerabil la aproape 50.000 de hectare, alte 50.000 de hectare predispuse acestui fenomen în Câmpia Olteniei la vest de Jiu şi observă că o strategie de management de mediu pentru o dezvoltare durabilă ar putea fi protejarea terenurilor împotriva vânturilor prin plantarea de perdele de păduri din specii rapid crescătoare (salcâmul, plopul hibrid, pinul silvestru, nucul). Metodologia cercetării a implicat prelucrarea datelor medii anuale de temperatură, precipitaţii şi direcţia vântului de la staţiile metorologice din SV Olteniei, prelucrarea datelor din hărţile Landsat, Corine precum şi analiza datelor oferite de rapoartele de expertiză privind ocuparea terenurilor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În analiza degradării terenurilor ca urmare a procesului de aridizare s-a luat în considerare situaţia stratului vegetal actual folosind indexul NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) şi date preluate de la Corine Land Cover între anii 1990 şi 2006 privind schimbarea destinaţiei terenurilor din Câmpia Olteniei.