fg

Subscribe2


 

Volum XI |

Evaluarea geomorfositurilor din aria protejată Ponoare

Rezumat: În lucrarea de faţă vă aducem în atenţie o nouă metodă de evaluare a geomorfositurilor propusă de noi şi care a fost testată în aria protejată Ponoare. În prima parte vom aplica pentru geomorfositurile inventariate aici celelalte metode de evaluare cunoscute pe plan mondial, după care vom evalua geomorfositurile urmând metoda propusă, metodă care este adaptată realităţii geomorfologice şi de exploatare turistică a spaţiului analizat. Au fost luate în considerare metodele dezvoltate până acum în literatura de specialitate şi anume: metoda de evaluare a valorii turistice a geomorfositurilor pentru evaluarea valorii turistice a geomorfositurilor concepută de J. P. Pralong în 2005, metoda dezvoltată în 2007 de E. Reynard et al.; metoda dezvoltată la Universitatea Modena și Reggio Emilia de P. Coratza și C. Giusti în 2005; metoda propusă la Universitatea Cantabria de V. M. Bruschi și A. Cendrero în 2005; metoda dezvoltată la Universitatea din Valladolid prin E. Serrano și J. J. Gonzales Trueba în 2005; metoda propusă de Universitatea din Minho în 2007 de către P. Pereira, metoda grecească dezvoltată de N. Zourous în 2005 şi metoda slovenă propusă în 2010 de B. Erhatic. Rezultatele obţinute ne arată valori cantitative diferite faţă de metodele anterioare, însă comparând rangul obţinut de fiecare geomorfosit în evaluare poziţia se menţine aceiaşi. Valorile sunt situate într-un ecart diferit faţă de celellate metode având în vedere că valorile adiţionale în primul rând valoarea culturală este redusă în spaţiul analizat.

Volum X |

Formele din Munții Făgăraș (bazinul montan al Argeșului): analiza proceselor dinamice asociate

Rezumat: Configuraţia actuală a reliefului făgărăşean reprezintă un moment din îndelungată evoluţie a acestui lanţ care a suferit importante modificări în decursul timpului. Relieful a căpătat aspecte diferite în funcţie de variaţia raporturilor dintre agenţii exogeni şi endogeni. Modelarea reliefului în arealul investigat se exercită în moduri variate, fiind condiţionată de particularităţile orografice şi climatice. O cauză esenţială care determină mecanismul, intensitatea şi distribuţia spaţială a acestor procese o constituie climatul specific zonelor de munţi înalţi şi mijlocii. Masivitatea şi înălţimea apreciabilă a munţilor Făgăraş, care trec de 2500 m (vf. Moldoveanu 2544 m, vf. Negoiu 2535 m, vf. Lespezi 2522 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2507 m etc.) impun variaţia altitudinală a climei, în etaje (climatice şi de vegetaţie).Teritoriul cercetat se află pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş (bazinul montan al Argeşului). Procesele analizate şi amploarea lor au condus la distingerea a două tipuri diferite de fenomene în funcţie de originea lor geologică sau geomorfologică. Pentru a evidenţia frecvenţa lor, fiecare versant a fost analizat cu ajutorul unor parametri consideraţi stabili în morfodinamică.

Volum VIII |

Inventarierea şi evaluarea geomorfositurilor din Munţii Bucegi

Rezumat: Geomorfositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în timp valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită percepţiei umane. Pornind de la definiţia de mai sus, în lucrarea de faţă ne propunem să inventariem şi să evaluăm o parte a geomorfositurilor din masivul Bucegi. Acestea au ca finalitate propunerea unor măsuri privind protecţia superioară şi apoi promovarea turistică. Prezenţa a numeroase geomorfosituri în Masivul Bucegi este impusă de existenţa calcarelor şi conglomeratelor, dar şi de succesiunea în timp a diferitelor sisteme de modelare (glaciar, periglaciar, fluviatil), toate acestea conducând la geomorfosituri specifice. A fost ales spre studiu acest areal datorită prezenţei unei game variate de geomorfosituri dar şi valorificării turistice foarte intense (cel mai mare număr de turişti şi cea mai dezvoltată infrastructură din întreg lanţul carpatic românesc).