fg

Subscribe2


 

Volum X |

Formele din Munții Făgăraș (bazinul montan al Argeșului): analiza proceselor dinamice asociate

Rezumat: Configuraţia actuală a reliefului făgărăşean reprezintă un moment din îndelungată evoluţie a acestui lanţ care a suferit importante modificări în decursul timpului. Relieful a căpătat aspecte diferite în funcţie de variaţia raporturilor dintre agenţii exogeni şi endogeni. Modelarea reliefului în arealul investigat se exercită în moduri variate, fiind condiţionată de particularităţile orografice şi climatice. O cauză esenţială care determină mecanismul, intensitatea şi distribuţia spaţială a acestor procese o constituie climatul specific zonelor de munţi înalţi şi mijlocii. Masivitatea şi înălţimea apreciabilă a munţilor Făgăraş, care trec de 2500 m (vf. Moldoveanu 2544 m, vf. Negoiu 2535 m, vf. Lespezi 2522 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2507 m etc.) impun variaţia altitudinală a climei, în etaje (climatice şi de vegetaţie).Teritoriul cercetat se află pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş (bazinul montan al Argeşului). Procesele analizate şi amploarea lor au condus la distingerea a două tipuri diferite de fenomene în funcţie de originea lor geologică sau geomorfologică. Pentru a evidenţia frecvenţa lor, fiecare versant a fost analizat cu ajutorul unor parametri consideraţi stabili în morfodinamică.

Volum IX |

Diferenţieri peisagistice în sectorul prahovean al Munţilor Bucegi

Rezumat: Complexitatea fizionomică, caracteristică principală a peisajului Munţilor Bucegi, este impusă de litologie, structură, tectonică şi de marea desfăşurare altitudinală, care a determinat etajarea condiţiilor de modelare. Pot fi separate: peisajul martorilor de eroziune şi al platourilor structurale din golul alpin, al abruptului prahovean şi cel al plaiurilor, de la poalele Bucegilor. Până la aproximativ 2200 m peisajul martorilor de eroziune şi al platourilor structurale a fost în cea mai mare parte afectat de influenţa antropică prin turism şi păstorit necontrolat. Peisajul abruptului prahovean al Bucegilor se remarcă prin intensa antropizare turistică pe versanţii munţilor Vârful cu Dor- Furnica-Piatra Arsă de deasupra Sinaiei, unde apar şi degradări pe drumuri, poteci şi pârtii necorespunzător amplasate şi neîntreţinute. Versantul Bucegilor de la nord de Piciorul Pietrei Arse, conservă încă peisaje naturale în echilibru dinamic (care au un mare potenţial turistic-alpinistic). La baza abruptului, modelarea, desfăşurată pe flişul cretacic şi prin depunerea unor mari trene de grohotişuri, a generat un relief de plaiuri domoale (Plaiul Fânului, Plaiul Coştila, Plaiul Munticelu, Plaiul Stânei, Plaiul Peleşului, Plaiul Furnica etc.) – interfluvii rotunjite, cu o pantă sub 300, faţă de cele de peste 300 (frecvent peste 500) din cadrul abruptului.

Volum VIII |

Noţiuni privind legatura dintre relief şi sol în regiunea estică şi nord-estică a Câmpiei Române

Rezumat: Studiul de faţă are ca scop interpretarea modului în care caracteristicile geomorfologice ale regiunilor estice şi nord-estice ale Câmpiei Române, influenţată de mişcările de subsidenţă, este reflectat în învelişul de sol. Pentru realizarea acesteia, s-a folosit Harta Solurilor României, scara1: 200.000 şi cartarea de teren, inventariind învelişul de sol la nivelul clasei, tipului şi parţial subtipului. În zona menţionată, situată între Argeş şi Siret, în afară de soluri (cernoziomuri, faeoziomuri si preluvosoluri roscate), geneza lor este declanşată de condiţiile bioclimatice caracteristice stepei, silvo-stepei şi zonei nemorale; se dezvoltă de asemenea soluri cu caracter zonal şi azonal. Astfel, prezenţa unor câmpii de umplere a impus expansiunea notabilă a solurilor dezvoltate pe depozite fluviatile recente (aluvisoluri). În acelaşi timp, altitudinea şi intensitatea redusă a reliefului a impus un nivel freatic ridicat, care este mineralizat în multe zone şi, în consecinţă, anumte soluri sunt afectate de hidromorfism (gleisolurile şi subtipurile gleice) şi salinizare (solonceacuri şi subtipuri salinice; soloneţuri şi subtipuri alcalice). Altă caracteristică a regiunii studiate este legată de prezenţa anumitor soluri îngropate sub depozitele aluviale şi proluviale. Calcularea indexului topografic- pedogenetic (Florea, 1997), ca raport între solurile azonale şi zonale, accentuează influenţa pregnantă a condiţiilor locale de la subsidenţa câmpiilor Buzăului şi Siretului Inferior faţă de serii de câmpii mai înalte (Râmnic, Galaţi).