fg

Subscribe2


 

Volum XIII |

Estimarea eroziunii din timpul Cuaternarului în bazinele hidrografice mici (Subcarpații Vâlcei și Podișul Oltețului, România)

Rezumat: Eroziunea torențială este un process cu largă răspândire în Subcarpații și Podișul Getic, inclusiv în subunitățile în care s-a efectuat studiul. Amploarea acestui proces hidro-geomorfologic este pusă în evidență de densitatea mare a organismelor torențiale raportate la unitatea de suprafață. Dezvoltarea bazinelor torențiale de ordinele IV și V (conform sistemului de ierarhizare Strahler) în Subcarpați și de ordinele III și IV în Podișul Oltețului a fost favorizată și de amplitudinea mare a versanților, de până la 450 m în Subcarpații Vâlcei și de până la 250 m în Podișul Oltețului, determinată de adâncirea accentuată a râului Olt și a principalilor afluenți din acest areal (Olănești, Bistrița, Cerna și Olteț). La aceasta se adaugă friabilitatea substratului geologic, format din depozite sedimentare: conglomerate, pietrișuri, nisipuri, gresii, marne, argile, tufuri ș.a. în Subcarpații Vâlcei și strate de Cândești (pietrișuri cu lentile argiloase de vârstă villafranchiană) în Podișul Oltețului.

Volum IX |

Analiza dinamicii pădurii în zona de contact carpaţi – subcarpaţi prin cartografie istorică în mediu SIG open source. Cazul Bazinului Limpedea (România)

Rezumat: Lucrarea constituie o contribuţie originală, bazată pe compararea diacronică a hărţilor istorice din diferite perioade, cu scopul surprinderii şi cartografierii istoriei peisajului în bazinul hidrografic al pârâului Limpedea (afluent al Argeşului), bazin extins în părţi aproximativ egale în spaţiul puternic antropizat al Subcarpaţilor şi în zona montană. Studiul surprinde atât modificările din depresiunea subcarpatică Arefu – Corbeni, cât şi din zona montană şi mai ales din zona de interferenţă carpatico-subcarpatică. Pentru atingerea scopului propus s-au folosit hărţi la scară mare din perioada 1790-1980, care au fost exploatate în mediu GIS Open Source (Quantum GIS, GRASS, gvSIG, Sextante, MapAnalyst). Interpretarea datelor conţinute în hărţi cu ajutorul tehnicilor GIS a evidenţiat o reducere continuă a pădurilor din spaţiul subcarpatic al bazinului şi înlocuirea acestora cu terenuri agricole, fapt ce a determinat reducerea treptată a gradului de naturalitate. În perioada 1864-1904 a predominat extinderea păşunilor şi fâneţelor în detrimentul pădurilor, iar în partea a doua a secolului XX, suprafeţe tot mai mari de păşuni şi fâneţe au fost transformate în livezi sau areale construite.