fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Experimente cu apa – Introducere în hidrologia experimentală

Rezumat: Apa este cea mai importantă resursă pentru omenire, prin urmare înțelegerea proceselor hidrologice poate fi considerată o sarcină vitală. Astfel, obiectivele principale ale acestei lucrări sunt: (i) stadiul actual al experimentului hidrologic de teren; (ii) tehnicile și etapele experimentului hidrologic de teren la microscară (scara parcelei). Studiile hidrologice la microscară sunt importante, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic, deoarece subliniază rolul factorilor condiționali (de ex. panta) în utilizarea resurselor de apă, în bugetul sedimentelor (identificarea pragurilor hidro-logice critice pentru mobilizarea și propagarea fluxului de particule de sol) precum și timpul necesar pentru propagarea pesticidelor, a substanțelor nutritive și a metalelor grele. Cheia pentru a efectua un experiment hidrologic de succes la microscară constă în realizarea de încercări repetate în teren. Din punct de vedere economic, experimentele de teren, expe-diționare (temporare) sunt benefice, deoarece scurtează perioada de lucru și reduc costurile financiare ale procesului de achiziție a datelor. Una dintre provocările hidrologiei experimentale este manipularea „upscaling” sau abordarea statistică pentru colectarea și prelucrarea datelor.

Volum XV |

Număr special: Impactul modificărilor de mediu asupra comportamentului hidrologic al bazinelor mici

Rezumat: Acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.

Volum XV |

Rezumat. Proprietățile temporale ale ploilor la scara evenimentului în Subcarpații de Curbură (România)

Rezumat: Caracteristicile evenimentelor pluviale (EP) joacă un rol determinant în dinamica procesele hidrologice din bazine hidrografice mici (de exemplu, formarea scurgerii, elementele viiturii), bilanțul apei și gestionarea resurselor de apă. Scopul lucrării a fost cercetarea proprietăților temporale asociate ploilor, la scara evenimentului. Studiul s-a bazat pe serii lungi de date ale proprietăților EP (de exemplu, starturi, intensități), produse în semestrul cald (1 aprilie – 30 septembrie; 1980-2010) la Bazinul Experimental Voinești (BEV), România. Valorile EP au fost înregistrate de un pluviograf, producție fosta URSS. Stația pluvio este situată în centrul BEV (altitudine 500 m dMN), în Subcarpații de Curbură. A fost creată o bază de date valoroasă cu 1852 de caracteristici ale EP. Starturile (mm) și duratele (min) fiecărui EP au fost înregistrate, iar intensitățile maxime și medii (mm/min) au fost calculate. EP s-au caracterizat prin straturi mici (până la 15,7 mm; până la percentila 90) ~ 93%, concentrate în luna mai (34,4%). Aproape jumătate din EP (48,2%), au avut durate de scurte (până la o oră), şi cele mai mici straturi (interval de încredere pentru medie, 95%: 2.09–2.58 mm), în timp cele cu durate mai lungi de cinci ore (10,5%), au fost specifice lunii septembrie (22,5%). În ceea ce privește intensitățile maxime ale EP, doar 16 cazuri depășesc pragul ≥ 1 mm/min (0,86%), ceea ce denotă frecvență nesemnificativă – întâlnit în toate lunile, mai ales în luna august – și caracter torențial slab. Au fost observate corelații neînsemnate între parametrii EP. Doar corelația „timp – strat” a fost notabilă (Pearson r: 0,631). Frecvența absolută a parametrilor EP în majoritatea cazurilor, prezintă o densitate puternică în cel mai mic interval. Aceste rezultate vor avea implicații importante în următorul studiu hidrologic cu parcele de scurgere.

Volum XIII |

Cercetări hidrologice la microscară ale bilanţului apei în bazinul experimental Aldeni (România)

Rezumat: Articolul prezintă o serie de aspecte referitoare la Bazinul Experimental Aldeni (România). Pentru a cerceta experimental la microscară (scara parcelei) impacturile hidrologice ale eroziunii solului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a înființat Bazinul Experimental Aldeni (BEA), în 1984. BEA este situat în Subcarpaţii de Curbură, regiune caracterizată printr-o accentuată eroziune a solului.
Cercetările experimentale la microscară sunt orientate către: determinarea parametrilor ecuaţiei bilanţului hidric, în condiţii naturale şi cu ploi artificiale; studiul factorilor genetici ai scurgerii lichide de suprafaţă şi a proceselor de eroziune a solului pe parcele de scurgere; extinderea relaţiilor privind coeficienţii de scurgere de la microscară la mezoscară.
Parcelele de scurgere au S=80mp (20x4m), orientare VNV-ESE şi o pantă medie de 5,6%; o parcelă este menţinută cu iarbă, iar cealaltă este lipsită de iarbă prin săpare (prelucrare) şi are modificată structura primului orizont de 20 cm, ceea ce a dus la o dezvoltare mai mare a infiltrației faţă de prima parcelă de scurgere.
Efectuarea complexului de observaţii, măsurători şi prelevări asupra elementelor necesare determinării cantitative a ecuaţiei bilanţului apei se face cu aparatura specifică la termene hidrologice şi climatologice standard (orare şi pentadale) la staţii hidrometrice şi platforma meteo, respectiv la evenimente ploioase la parcelele de scurgere.
In prezent, procesul de achiziţie şi transmisie a datelor se modernizează cu aparatură prevăzută cu senzori (de ex. senzori pentru măsurarea umidităţii solului). Exploatarea şi diseminarea datelor hidrologice se face prin: teme şi proiecte de cercetare, anuare (Anuarul Bazinelor Experimentale) şi articole ştiinţifice.

Volum XIII |

Evaluarea statistică a modificărilor hidrologice pe râul Buzău asociate barajului Siriu

Rezumat: În această lucrare se evaluează impactul modificărilor hidrologice produse debitelor medii zilnice de apă pe râul Buzău, de către barajul Siriu. S-au studiat debitele medii zilnice înregistrate în perioada 1 ianuarie 1955 – 31 decembrie 2010, la stația hidrometrică Nehoiu, de pe râul Buzău, a cărui curgere este controlată din 1984 de barajul Siriu. Principala metodă folosită pentru evaluarea modificării hidrologice la scară temporală s-a bazat pe teste ale aplicaţiei Indicatori ai Modificării Hidrologice (IHA). Analizele statistice au arătat că barajul Siriu a avut o influență moderată asupra regimului debitelor medii zilnice la intervale mari de timp, schimbări majore apărând la intervale mici de timp (1, 3 și 7 zile).