fg
Volum XIV |

Cartarea culoarelor de avalanșă în valea glacială Bâlea (Munții Făgăraș) folosind metode de detectare semi-automată

Rezumat: Cartarea culoarelor de avalanșă pe baza planurilor topografice, a aerofotogramelor și a datelor din teren pentru realizarea unei baze de date digitale în arealele montane din România este un pas important în evaluarea riscului la avalanșe și a altor procese geomorfologice conexe. Acest proces necesită experiență și foarte mult timp. În cazul absenței datelor din teren obținute cu GPS sau stație topografică, digitizarea este influențată de subiectivitatea celui care o realizează.
Studiul de față propune o metodă semi-automată de detectare a culoarelor de avalanșă pe baza integrării caracteristicilor geomorfometrice extrase din modele ale suprafeței topografice. Astfel, aceste caracteristici pot fi extrase din modelul altitudinilor, pantei, curburii. Pentru studiul de față s-a utilizat analiza orientată-obiect obiect pentur a detecta culoarele de avalanșă în partea centrală a Munților Făgăraș. Această abordare are două etape, una de segmentare pentru obținerea obiectelor și una de clasificare a acestora. Segmentarea s-a realizat pe baza modelului curburii în plan, acesta fiind cel mai important parametru în dectectarea culoarelor de avalanșă. Pentru clasificarea obiectelor rezultate s-au mai utilizat și valori caracteristice de pantă utilizând funcții fuzzy, valori prag pentru altitudine, concentrarea scurgerii apei și un indice pentru forma obiectelor. Culoarele de avalanșă obținute ca rezultat al clasificării au fost exportate vectorial și comparate cu datele existente realizate prin digitizare, obținându-se o potrivire foarte bună a obiectelor vectoriale atât în ceea ce privește numărul culoarelor cât și suprafața totală. Metoda poate fi îmbunătățită prin utilizarea unor modele digitale de înaltă rezoluție spațială și aplicarea pe mai multe areale test cu alte caracteristici topografice, și pentru care există baze de date vectoriale cu culoarele de avalanșă.

Volum X |

Analiza şi clasificarea orientată-obiect a circurilor glaciare din Munţii Ţarcu (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Cartarea geomorfologică oferă rezultate cu importanţă mare pentru foarte multe studii, iar metodele tradiţionale de cartare necesită foarte mult timp și sunt costisitoare. Acest studiu prezintă un set de reguli pentru identificarea semi-automată a circurilor glaciare pentru arealul test din Munţii Ţarcu (Carpaţii Meridionali) utilizând metode de analiză orientate-obiect. În lucrarea de faţă au fost stabiliţi parametrii morfometrici caracteristici ai circurilor glaciare aparţinând reliefului glaciar de tip Godeanu, cu circuri glaciare dezvoltate la marginea suprafeţelor de nivelare, pe baza unui model digital de elevaţie cu o rezoluţie spaţială de 10 m. Parametrii morfometrici ai reliefului generaţi din acest model au fost folosiţi în procesul de segmentare şi apoi de clasificare a circurilor. Astfel, în setul de reguli de clasificare au fost introduşi atât factori morfometrici, precum curbura terenului, dar şi de context, cum ar fi vecinătatea față de suprafeţele de nivelare. Factorul cel mai important utilizat în procesul de segmentare este curbura medie, iar pentru stabilirea unui factor de scară cât mai obiectiv, s-a folosit un instrument implementat în Definiens, numit – ESP. Rezultatele obţinute sunt apropiate de realitatea din teren (exceptând unele areale cu forme de relief negative, precum organismele torenţiale sau pozitive, cum sunt rocile mutonate din cadrul circurilor, elemente ce pot fi filtrate manual de către utilizator) demonstrează că metoda utilizată este una de interes, aceste rezultate fiind verificare cu date din teren şi cu ortofotoplanuri, hărţi existente ale reliefului din domeniul alpin ai Munții Țarcului. În studiile viitoare intenţionăm să îmbunătăţim metoda prezentată şi să determinăm parametrii morfometrici şi valorile-prag caracteristice, care să fie incluse în reguli de identificare semi-automată, pentru localizarea și clasificarea altor forme de relief din etajul alpin al Munților Ţarcu.

Volum VIII |

Identificarea semiautomată a suprafeţelor de nivelare pe baza modelului numeric al terenului. Studiu de caz: Munţii Mehedinţiului (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Lucrarea prezintă o metodă de clasificare semiautomată a suprafeţelor de nivelare utilizând Modelul Numeric al Terenului (MNT) şi analiza orientată – obiect. Efortul depus pentru dezvoltarea unei astfel de metode are mai multe motivaţii. Prima ar fi aceea că aceste forme de relief au o importanţă deosebită în „descifrarea” evoluţiei geomorfologice a unităţilor de relief. A doua motivaţie este faptul că identificarea şi cartarea acestora prin mijloace clasice reprezintă un demers dificil, care necesită totodată foarte mult timp. In cele din urmă, limitele deja recunoscute ale analizei reliefului pe baza MNT la nivel de pixel impun şi încercarea unei analize orientate-obiect, în care arealul studiat este împărţit în „obiecte” de diferite dimensiuni, cât mai omogene în funcţie de una sau mai multe proprietăţi. Metoda propusă de noi presupune parcurgerea următoarelor etape: realizarea modelului pantelor şi a modelului scurgerii pornind de la MNT; separarea prin segmentare în „obiecte” cât mai omogene din punct de vedere al pantei; clasificarea „obiectelor” în forme de relief (suprafeţe de nivelare) utilizând funcţiile fuzzy şi ţinând cont de mai mulţi factori simultan (valoarea medie a pantei, valoarea minimă a pantei, coeficientul de scurgere şi altitudinea) şi selectarea şi gruparea suprafeţelor astfel identificate în complexe sculpturale. Dacă primele etape reprezintă partea automată a metodei, cea din urmă necesită o analiză geomorfologică detaliată a arealului respectiv, precum şi validarea rezultatelor în teren. Metoda a fost dezvoltată prima dată pentru Munţii Godeanu utilizându-se harta suprafeţelor de nivelare (Niculescu, 1965), atât pentru identificarea parametrilor incluşi în algoritm, cât şi pentru testarea rezultatelor obţinute în vederea îmbunătăţirii metodei. Datorită rezultatelor bune obţinute s-a utilizat aceeaşi metodă şi pentru cartarea suprafeţelor de nivelare din Munţii Mehedinţiului şi, împreună cu observaţiile din teren, s-a realizat harta suprafeţelor de nivelare din această unitate de relief.