fg
Volum XIII |

Premise pentru dezvoltarea turismului în localitățile din sectorul mijlociu al Prutului (județele Botoșani și Iași)

Rezumat: Tendința de a valorifica resursele naturale și culturale mai puțin cunoscute și promovate face parte de asemenea, din tendințele actuale de dezvoltare turistică. De-a lungul timpului, în turismul românesc, unele zone care concentrează un număr mai mare de resurse au fost valorificate prin activități și programe turistice.
În contextul schimbărilor actuale, pornind de la necesitatea de a reduce discrepanțele economice la nivel regional și local, alte resurse turistice au fost incluse spre valorificare în industria turismului. În România, valea Prutului este caracterizată ca o zonă extinsă transfrontalieră cu Republica Moldova, dar, de asemenea, și ca având un potențial turistic autentic.
Pe baza datelor bibliografice și pe baza cercetării de teren, s-a remarcat că așezările situate pe ambele maluri ale Prutului dețin resurse turistice proprii importante, dominând însă cele naturale, fiind urmate de cele culturale. Prin urmare, întreaga vale a Prutului oferă condiții reale pentru dezvoltarea unor forme de turism și atragerea potențialilor turiști interesați să vadă natura foarte puțin antropizată de către activitățile umane. O primă abordare se referă la așezările umane din coridorul Prutului, din județul Botoșani.

Volum IX |

Intensificarea presiunii antropice prin expansiunea spațiului construit în sectorul subcarpatic al văii Prahovei/ Romania (1800-2008)

Rezumat: Prezentul studiu se focusează pe evoluţia presiunii antropice asupra mediului prin extinderea spaţiului construit, printr-o analiză comparativă diacronică a mediului urban şi a mediului rural, detaliată în principal prin două exemple caracteristice: oraşul Breaza şi comuna Cornu. Informaţiile rezultate din hărţile istorice au fost completate prin cartările de pe ortofotoplanuri şi prin expediţii de teren realizate cu GPS-ul. Bazele de date obţinute au fost procesate prin metode statistice şi prin analize corelative, ţinându-se cont de suportul fizico-geografic şi factorii constituenţi cu cea mai mare importanţă în limitarea sau favorizarea vulnerabilităţii spaţiului Subcarpatic analizat.