fg

Subscribe2


 

Volum XIV |

Potential usage of met mast datasets for climatic parameters monitoring in Tulcea County, Romania

Rezumat: In order to evaluate the potential usage of high-accuracy climatic data measured continuously in the frame of newly developed renewable energy facilities in Romania for real-time local scale monitoring of climatic parameters, we used 2 years (May 2009 – May 2011) of in-situ climatic datasets measured at 7 met masts locations in Tulcea County. Realization of detailed thematic climatic maps afforded a more focused view of the spatial distribution and of the local patterns for air temperature, relative humidity and pressure, wind speed, direction and energy in the frame of the study site. On the basis of these preliminary results, we emphasize the great potential of similar in-situ real-time measured data to be integrated in the future, together with the data provided by meteorological stations, into complex databases. Their usefulness emerges from their capabilities of being integrated in specialized web-GIS platforms for real-time or near-real-time monitoring of small spatial scale climatic parameters and of contributing to climatic models calibration, weather forecasting, feeding early warning systems for local climatic hazards or to rapid small spatial scale assessment of air pollutants dispersal following different scenarios of wind speed and direction. Further research and initiatives are necessary in the near future for the creation and implementation of these databases in order to become operational.

Volum XIII |

Evaluarea potențialului eolian din sudul Podișului Bârladului. Studiu de climatologie aplicată

Rezumat: În vederea evaluării potențialului eolian în sudul Podișului Bârladului, am aplicat metoda WINDATLAS, cu ajutorul softurilor numerice WindPRO 2.7 și WasP 9. În acest sens, am utilizat 2 ani (2008 – 2010) de măsurători de vânt in-situ în două locații din acest areal. Aceste măsurători au fost ajustate, pentru a avea valabilitate multi-anuală, cu ajutorul setului de date NCAR, curpinzând 30 ani (1981 – 2010) de modelări climatice globale, și au fost validate cu ajutorul valorilor de viteză medie lunară a vântului măsurate la stația meteorologică Galați între 1981 și 2010. Pe baza noilor serii de date astfel generate, au fost obținute statistici locale ale vântului, care au fost apoi utilizate pentru evaluarea potențialului eolian și pentru calculațiile energetice în cadrul ariei de studiu. Au fost determinate astfel viteza medie a vântului, parametrii distribuției Weibull ai profilului vertical al vântului și resursele energetice potențiale. Sudul Podișului Bârladului se caracterizează printrun potențial energetic eolian ridicat, manifestat prin viteze medii multi-anuale ale vântului de peste 7 m/s (la înălțimea de 120 m), similare cu cele întâlnite în Dobrogea, și prin valori corespondente ale energiei vântului de peste 3000 kWh/m2 la aceeași înălțime pe culmile dealurilor. O altă constatare foarte importantă este faptul că potențialul eolian în cadrul locației este relativ constant la scară multi-anuală, cu vânturi dominante din sectoarele nordic și sudic, ceea ce face ca această zonă să fie optimă pentru dezvoltarea parcurilor eoliene cu turbine multi-megawatt. Rezultatele obținute prin aplicarea acestei metodologii complexe pot fi valorificate în mod practic prin integrarea lor în estimări ale productibilului energetic electric și în studii de fezabilitate pentru parcurile eoliene.

Volum XI |

Regimul vânturilor din România – Caracteristici, tendinţe şi influenţele oscilaţiilor nord-atlantice

Rezumat: Prezentul studiu încearcă să compună o perspectivă comprehensivă asupra regimului eolian de pe teritoriul României, insistând asupra caracteristicilor şi tendinţelor manifestate în ultimii 50 ani, precum şi a influenţei Oscilaţiei Nord-Atlantice, utilizând în acest scop diverse categorii de date adunate de la 167 staţii meteorologice. Pe baza mediilor multianuale înregistrate şi a corelaţiei puternice (r = 0.87) stabilite între altitudine şi viteza vântului din spaţiile interfluviale a fost compusă harta vitezelor medii anuale. Regiunile cu cel mai ridicat potenţial eolian sunt Carpaţii (7-10 m/s pe creste şi 3-7 m/s pe versanţi şi văi) şi Litoralul Mării Negre (5-7 m/s); de altfel, cele două regiuni dezvoltă valori extreme ale turbulenţei eoliene – maxime în Carpaţi şi minime în unităţile litorale. Interfluviile din Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei precum şi Bărăganul Nordic prezintă condiţii ideale (vânturi medii şi puternice şi turbulenţe scăzute) pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. La nivel naţional, luna cu cea mai mare viteză medie este martie, iar august luna cea mai calmă. În premieră, a fost concepută la scară naţională harta direcţiei rezultante a vântului (DRV), care exprimă atât orientarea rezultantă a vântului cât şi intensitatea acesteia (intensitate mare = variabilitate direcţională mică). În ceea ce priveşte influenţa NAO se remarcă o corelaţie negativă între indicii acesteia şi viteza vântului (viteza medie, frecvenţa şi intensitatea furtunilor) la nivel multianual şi multidecadal. Coeficienţii de corelaţie prezintă valori ridicate în regiunile extracarpatice şi valori mici sau medii în cele intracarpatice. Fazele pozitive/negative ale NAO, asociate cu intensitatea scăzută/ridicată a ciclogenezelor din zona mediteraneeană, induc viteze mari/reduse ale vântului în acord cu frecvenţa scăzută/ridicată a ciclonilor care traversează România.