fg

Subscribe2


 

Volum XII |

Rolul infrastructurii şi circulaţiei turistice în regionarea turistică a României

Rezumat: Regionarea turistică, în cele mai multe cazuri, se realizează având ca principal reper potenţialul turistic, existând în acest sens numeroase metodologii care încearcă o cuantificare cât mai echilibrată a potenţialului turistic natural şi a celui antropic. Dar, dincolo de importanţa teoretică deosebită, valoarea reală, practică, statistică a acestora este limitată, în contextul în care toate analizele, raportările şi comparaţiile din punct de vedere economic şi social au şi o dimensiune politico-administrativă obligatorie. Aceste realităţi prezente se constituie în motivul principal pentru care considerăm că este necesară o aprofundare a regionărilor care să ia în calcul, mai mult decât altele realizate până acum, componenta administrativă, pe de o parte, iar pe de altă parte nivelul de valorificare efectivă, materializat în existenţa unor infrastructuri specifice, care, împreună cu potenţialul turistic determină atragerea unor fluxuri turistice. Pentru realizarea acestui demers am încercat să luăm în calcul, să ponderăm şi să modelăm un număr cât mai mare de indicatori, pentru a ajunge la un rezultat care să ofere o imagine cât mai reală, completă şi sintetică (8 serii de date au fost structurate şi combinate, calculându-se 13 indicatori care ulterior au fost sintetizaţi în 5, ce au stat la baza întocmirii unor hărţi, după care s-a realizat suprapunerea acestora la nivel de judeţe, respectiv media lor la nivel de regiune de dezvoltare. O astfel de regionare reflectă şi rolul pe care îl are în mod real turismul în balanţa economică a judeţelor, respectiv a regiunilor de dezvoltare.

Volum XI |

Identitate și dezvoltare durabilă în turismul rural

Rezumat: Există multe studii care vorbesc despre „anonimatul”, în care țara noastră se scufundă, în termeni de identitate turistică internațională, a simbolurilor care ne definesc. Niciodată nu am știut să ne promovăm folosind elementele unice pe care le avem și nu pentru că nu avem aceste caracteristici unice, ci pentru că este posibil ca noi să nu știm sau să fi uitat ce ne reprezintă cu adevărat. Au fost mai multe inițiative, unele dintre ele recente și costisitoare de a crea și de a promova un brand de țară, pornind de la turism, dar acestea nu au avut impactul scontat. De ce nu au avut impactul scontat? Avem un element/elemente care pot da o imagine durabilă, nu una temporară, pentru noi și pentru turismul rural românesc? Sunt satul, tradițiile, precum și gastronomia elemente de identitate turistică pentru satul românesc ca un element în cadrul ofertei turistice? Ce simboluri, valori, idei, sentimente, emoții, locuri, personalități, produse alimentare, expresii artistice sunt, prin excelență adevărat românești? Câți dintre noi le recunoaștem? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări la care vom încerca să răspundem, nu cu disperare, dar cu interesul unei persoane care nu este doar atrasă de turism și valorile sale, cu mesajul său de-a lungul timpului. Articolul încearcă să sublinieze rolul identității în promovarea unui produs turistic, satul românesc, o comoară de mare preț până în prezent, pe baza unei metodologii adecvate de cercetare în geografia turismului (chestionare, diagnostic, analiză de prospecțiune, etc.).