fg
Volum XVII |

Utilizarea metodelor GIS pentru analiza caracteristicilor spațiale ale sistemului de transport urban în orașul Craiova

Rezumat: Într-o lume tehnologizată, în care creșterea urbaă încearcă să facă față extinderii și necesității de a gestiona în mod activ o utilizare durabilă a terenurilor și a resurselor, transportul rămâne printre principalele provocări pentru orașele fizic active precum Craiova. Acesta este cel mai important pol de creștere din sud-vestul Olteniei, care conectează majoritatea așezărilor din regiune (atât rurale, cât și urbane) din punct de vedere economic și social. Astfel, sistemul de transport reprezintă elementul cheie în relația dintre timp și loc în această zonă metropolitană într-un proces de dezvoltare continuă. În timp ce orașul se extinde, rețeaua de transport, moștenită din trecut, suferă o transformare mai lentă, în ciuda creșterii cererii de mobilitate provenind atât din partea pasagerilor, cât și a transportului de mărfuri. Analiza spațială a zonelor rezidențiale noi apărute în procesul continuu de expansiune urbană indică o presiune suplimentară asupra infrastructurii rutiere existente și care se intensifică, în special în timpul orelor de vârf, pe rutele de acces către oraș și în centrul acestuia. Pornind de la analiza structurii spațiale și a distribuției structurii rurale preexistente, studiul de față încearcă să sublinieze necesitatea unei infrastructuri inovatoare și integrate care să se conecteze la cel mai bine spațiul, serviciile și persoanele în ceea ce privește viteza, capacitatea și eficiența costurilor. În primul rând, folosind metodele de cartografiere GIS, autorii prezintă distribuția spațială a infrastructurii de transport corelată cu densitatea populației și utilizarea terenurilor, analizând de asemenea zonele cu densitate mare a locurilor de muncă și elemente ale peisajului urban care pot genera atractivitate. O atenție deosebită este acordată relației dintre structura urbană și a tramei stradale, exemplificată prin studii de caz în intersecții problematice din orașul Craiova. Toți acești factori sunt importanți pentru a stabili capacitatea actuală a sistemului de transport urban în timpul orelor de vârf și care sunt principalele deficiențe ale sistemului de transport: blocaje de trafic, locuri de parcare insuficiente, nevoia de legături noi în transportul public. Rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru a îmbunătăți transportul de călători în interiorul orașului Craiova și pot sugera, de asemenea, unele soluții care promovează introducerea conceptelor de partajare a autovehiculelor, transportul public electric, vehiculele hibride sau alternative noi pentru deplasarea oamenilor.

Volum X |

Problema sistemului sanitar în Țara Severinului prin prisma dezvoltării regionale

Rezumat: Dificultăţile înregistrate în sistemul de sănătate, după 1989, sunt generate, în principal, de lipsa resurselor materiale şi umane şi de consecinţele fireşti ale stagnării procesului de reformă, care au influențat negativ repartiţia serviciilor medicale în cele două medii, urban şi rural, din Țara Severinului. Furnizarea și accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calități a vieții, dar și pentru dezvoltarea economica si sociala, în special a zonelor rurale. Acestea, mai ales cele cu populație dispersată (zona montană și de podiș din Țara Severinului), reprezintă provocări unice pentru gestionarea și utilizarea serviciilor medicale. Necesitatea îmbunătăţirii sprijinului acordat grupurilor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate (Marga, Negrușa, Moisești), sau a bolnavilor care necesită în mod obligatoriu dializă de 3 ori pe săptămână. Nivelul scăzut de dezvoltare economică a generat probleme legate de existența, calitatea și accesibilitatea serviciilor de asistență socială și în special în cadrul serviciilor de îngrijire temporară sau permanentă. Actualele măsuri de reformă se adresează atât restructurării modului de organizare şi funcţionare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, dar şi în sensul dotării și reutilării unităților sanitare, asigurarea de tehnică medicală de ultimă oră, dublată de un proces de formare continuă a personalului medical şi a personalului de îngrijire. În prezent, prin Programul de Dezvoltare Locală 2006-2013, cu ajutorul fondurilor structurale europene, se dorește elaborarea și aplicarea unui program special pentru modernizarea dispensarelor comunale, asigurarea acestora cu medici, crearea de puncte farmaceutice şi farmacii săteşti, eliminarea navetismului medicilor şi asigurarea de condiţii concrete pentru ca medicii şi cadrele sanitare să se integreze în comunităţile locale.

Volum IX |

Vulnerabilitatea socială şi riscurile asociate Nefropatiei Endemice Balcanică în judeţul Mehedinţi

Rezumat: Nefropatia Endemică Balcanică (NEB) denumită popular şi „boala rinichilor uscaţi” a fost semnalată pentru prima dată în 1957 în satul mehedinţean Ergheviţa. Cu toate că fenomenul a fost studiat, în principal de medici, pe o perioadă de aproximativ 50 de ani, în acest interval numărul de cazuri de îmbolnăvire a crescut, iar cauza reală a apariţiei bolii nu a fost încă descoperită.
Principala sursă de îmbolnăvire este considerată a fi apa provenită din pânza freatică ce trece prin zăcământul de cărbune al minelor de la Huşnicioara.
De remarcat este faptul că această boală nu afectează decât mediul rural, majoritatea focarelor fiind grupate în jurul centrelor urbane precum Drobeta Turnu-Severin, Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare. Comunităţile rurale respective sunt considerate a fi cu adevărat vulnerabile la proasta calitate a apelor subterane. Având în vedere că noi cazuri de nefropatie sunt descoperite în continuare, se apreciază că riscul indus de poluarea apelor subterane este unul semnificativ, iar comunităţile umane prezintă vulnerabilitate ridicată la acest element.
În lucrarea de faţă se identifică stadiul actual al manifestării şi răspândirii maladiei, precum şi circumstanţele economico-sociale ce favorizează apariţia cazurilor de îmbolnăvire, constituind un puternic semnal de alarmă referitor la comunităţile umane vulnerabile la poluarea unei resurse naturale indispensabile vieţii – apa.