fg

Subscribe2


 

Volum XVI |

Influența parametrilor morfometrici ai ariei sursă asupra dimensiunii ghețarilor de pietre din Carpații Meridionali

Rezumat: Lucrarea își propune să determine în ce măsură dimensiunea ghețarilor de pietre (RG) din Carpații Meridionali (România) este influențată de parametrii zonelor lor sursă (CA). Pentru a îndeplini acest obiectiv a fost folosită regresia liniară simplă (LR) și modelul liniar generalizat (GLM), utilizând ca variabile independente principalele caracteristici morfometrice ale zonelor sursă. Rezultatul regresiei liniare simple arată faprul că variabilele cele mai influente sunt lățimea (R2=0.57) și mărimea zonei sursă (R2=0.51). Conform celui mai bun rezultat obținut în urma aplicării GLM (R2=0.58), mărimea ghețarilor de pietre poate fi explicată printr-o combinație de trei variabile: lungimea, lățimea și altitudinea minimă a ariei sursă. Ambele metode aplicate, atât regresia liniară simplă, cât și GLM arată că mărimea ghețarilor de pietre poate fi explicată doar parțial de caracteristicile zonei sursă. Studiul relevă faptul că GLM reprezintă un instrument analitic puternic, care oferă rezultate rezonabile în analiza rolului pe care foactorii de contol îl au asupra dezvoltării ghețarilor de pietre.

Volum XIV |

Caracteristicile regimului termic la suprafața pereților de rocă din zona alpină a Munților Retezat

Rezumat: Caracteristicile regimului termic la suprafața pereților de rocă având expoziții diferite au fost investigate cu ajutorul a doi termistori în Munții Retezat. În cazul peretelui cu expoziție nordică au fost disponibile serii temporale care au acoperit trei sezoane (2012-2013; 2013-2014 și 2014-2015), în timp ce peretele cu expoziție sudică a fost monitorizat doar două sezoane. Temperaturile medii anuale ale peretelui sudic au fost mai scăzute cu 1,5-2°C, în comparație cu cele înregistrate de cel nordic. Datorită expunerii mai îndelungate la soare, peretele cu expoziție sudică a fost afectat de mai multe cicluri îngheț-dezgheț față de cel nordic. Per ansamblu, termistorul instalat pe fața sudică a peretelui a înregistrat cu 40, respectiv cu 55 mai multe cicluri față de senzorul instalat pe versantul cu expoziție nordică. De asemenea, numărul ciclurilor îngheț-dezgheț considerate eficiente a fost mai mare în cazul peretelui sudic. Amplitudinea zilnică maximă a fost de trei ori mai mare în condiții de expunere mai îndelungată la soare, față de locația mai umbrită (39,1°C față de 13,6°C). Rezultatele obținute au relevat că în cazul sitului cu expoziție nordică absența permafrostului este probabilă, în timp ce în cazul sitului având aspect sudică absența permafrostului este sigură.