fg
Volum XI |

Poluarea atmosferică datorată dispersiei lavei vulcanului islandez – cazul orașului Bruxelles

Rezumat: În aprilie 2010, stratovulcanul islandez Eyjafjallajökull a aruncat nori mari de cenușă vulcanică care au generat situații haotice pentru traficul aerian din emisfera nordică. În urma acestui fenomen, impactul poluării atmosferice poate avea foarte multe efecte asupra sănătății populației care trăiește în regiunile afectate. Din acest motiv, studiul particulelor aeriene aduse de către norii de cenușă trebuie să cuprindă nu numai concentrațiile lor exprimate în μg/m3, dar și dimensiunea, forma și compoziția lor chimică. Rezultatele au arătat că în zilele erupției au fost înregistrate unele perioade cu concentrări mai mari ale particulelor macrogranulare (între 2,5 și 10 μg). Sfericitatea (R1) și rugozitatea (R2) au indicat caracteristici specifice ale particulelor, sugerând distanța mare față de locul de origine. Mai mult, în timpul erupției s-a înregistrat o creștere de până la 4 ori a elementelor K, AL, Ca, Na și Si, caracteristice lavei riolitice.

Volum X |

Observaţii asupra masei şi concentraţiei neobişnuit de mari ale particulelor în suspensie înregistrate în duminica fără trafic a anului 2009, în aglomeraţia urbană Bruxelles

Rezumat: Începând cu 2002, autorităţile bruxeleze au instituit în fiecare an o zi în care traficul este interzis, în cea de-a treia duminică din luna septembrie. Această experienţă foarte interesantă a pus în evidenţă informaţii valoroase privind sursele gazoase de poluare, consecinţă a traficului intens şi particulele în suspensie. În duminica fără trafic a anului 2006, au fost înregistrate concentraţii extreme ale PM10 şi PM2,5, împreună cu concentraţii scăzute ale oxizilor de azot, monoxidului şi bioxidului de carbon. Duminica fără trafic a anului 2009 a evidenţiat, de asemenea, rezultate interesante. Pe parcursul orelor cu trafic interzis, masa şi concentraţia numărului de particule în suspensie au atins valori dintre cele mai ridicate din 2009. Carbonul elementar (funinginea) a rămas singurul component măsurat a cărui concentraţie a continuat să descrească pe parcursul perioadei de trafic interzis.

Volum IX |

Metalele grele identificate în particulele în suspensie în mediul urban din Bruxelles în week-end-uri

Rezumat: În ultima perioadă, a existat o preocupare mai intensă pentru studiul particulelor atmosferice, mai ales pentru o cunoaştere mai aprofundată a transporturilor pe termen lung şi sub aspectul impactului diverselor elemente ale litosferei asupra poluării atmosferice. În apropierea nivelului suprafeţei terestre, un strat destul de subţire al litosferei şi atmosferei, pe ambele laturi ale interfaţei lor, servesc drept bază a activităţii şi vieţii umane. Atât litosfera, cât şi atmosfera sunt reciproc responsabile pentru păstrarea echilibrului lor natural.
Investigaţiile legate de studiul particulelor atmosferice sunt menite să furnizeze informaţii care să fie necesare pentru implementarea şi eventuala revizuire a standardului european vizând normele de toleranţă pentru protecţia environmentală. În acest scop, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi grupurile de lucru ale UE (Uniunii Europene) care se ocupă de particulele în suspensie solicită informaţii suplimentare în acest domeniu.
Particulele în suspensie ale metalelor grele, în special peste limita normală admisă, pot dăuna sănătăţii populaţiei pe termen lung şi mediu. Obiectivul nostru în cadrul studiului de faţă este să descriem şi să comparăm prezenţa metalelor grele în atmosfera oraşului Bruxelles pe parcursul a trei zile, incluzând sâmbăta, duminica şi lunea, dar şi posibilele lor efecte asupra sănătăţii umane. Metalele grele au fost divizate în trei grupe mari: „elemente foarte periculoase” (Pb, Sb, Cd and As); „elemente puţin dăunătoare sau deloc dăunătoare” (Sn, Cu, Ti, Cs, Bi, Zr, W, Ag, V, Ni and Al) şi micro-elemente (Co, Zn, Mn, Mg and Cr).
Acest studiu a fost realizat pe parcursul unei perioade cuprinse între Septembrie, 2002 până în octombrie, 2003.