fg
Volum XIX |

Evaluarea secetei agricole bazată pe analiza multi-temporală în cloud a imaginilor satelitare. Studiu de caz: Câmpia Mostiștei (Romania)

Rezumat: Seceta agricolă este unul din cele mai însemnate hazarde la nivel mondial, afectând o proporție semnificativă a populației globale. Imaginile satelitare multispectrale de observare a Pământului oferă o imagine cuprinzătoare a tuturor suprafețelor terestre și marine ale Pământului. Imaginile disponibile online și gratuite ale misiunilor precum Sentinel-2 oferă imagini de înaltă calitate și o perioadă scurtă de revizitare. Earth Engine© dezvoltat de Google Inc oferă posibilitatea de a vizualiza și analiza petabyți de date de satelitare regăsite în arhive ce includ mai bine de treizeci de ani de imagini satelitare și seturi de date științifice. Această lucrare propune o soluție bazată pe calcularea și analiza în sisteme de tip “cloud” a seriilor de imagini multitemporale, de înaltă rezoluție Sentinel-2, asupra Câmpiei Mostiștei (România) în vederea evaluării secetei agricole. Un cod de tipul javascript a fost creat prin intermediul interfeței Code Editor în vederea cal-culării și analizării indicilor spectrali de teledetecție pentru anii 2017-2019. Rezultatele au fost clasificate în șase clase: Apă, Fără secetă, Secetă slabă, Secetă moderată, Secetă puternică și Secetă severă. Conform clasificării, jumătatea sudică a Câmpiei Mostiștei a fost cea mai afectată de o secetă agricolă puternică în intervalul 2017-2019.

Volum XV |

Caracteristici de formă ale insulelor fluviale bazate pe tehnici SIG. Studiu de caz: insulele Dunării între Giurgiu şi Olteniţa

Rezumat: Scopul acestui studiu este de a descrie cantitativ aspectul insulelor fluviale utilizând tehnicile GIS. În acest sens, au fost selectați pentru analiză opt parametrii morfometrici. Pentru automatizarea fluxului de lucru, toate funcțiile folosite pentru calcularea parametrilor au fost grupate într-un model conceptual. Ca studiu de caz a fost ales sectorul dunărean Giurgiu – Oltenița. Evoluția formei insulelor fluviale a fost urmărită pentru intervalul 1864 – 2010. Informațiile au fost extrase din surse de date istorice precum hărțile vechi și ortofoplanuri. Modelul conceptual creat a fost rulat pentru fiecare an analizat.
Rezultatele ilustrează schimbări majore în aspectul insulelor fluviale dunărene prezente în sectorul studiat. Între 1864 și 2010 numărul insulelor a crescut ușor, iar suprafața totală a acestora a variat de la 21.19 kmp la 27.96 kmp. În perioada studiată forma insulele fluviale a evoluat de la un aspect circular la unul alungit. Cunoașterea informațiilor privind forma acestor formațiuni geomorfologice este relevantă pentru strategiile de reconstrucție ecologică în lungul râurilor/fluviilor, conservarea și menținerea habitatelor protejate.